Abstract:
TELEGRAFUL ROMÂN se tipăreşte neîntrerupt din 3 ianuarie 1853, la Sibiu, fiind ctitorie de suflet a marelui mitropolit Andrei Şaguna, cel începator întru toate, gazeta având cea mai lungă biografie şi existenţă din istoria presei româneşti şi chiar din aceasta parte a Europei. A fost gândită ca o gazetă politică, industrială, comercială şi literară, care să ajungă la inimile şi minţile românilor din Ardeal şi de dincolo de fruntariile lui, „aducând un licăr de speranţă şi de bucurie, un sentiment de nobleţe şi de dragoste faţă de valorile perene ale culturii române şi ale spiritualităţii ortodoxe”. Secretul dăinuirii sale neîntrerupte, stă în faptul ca a avut asigurată tiparirea în Tipografia Diecesana, înfiinţată tot de Şaguna, la 1850, instituţie care dăinuieşte şi ea până în ziua de astăzi; în al doilea rând, a rămas aşa cum l-a gândit Şaguna şi, nu în ultimul rând, a reuşit, în pofida vicisitudinilor vremilor, să fie o tribună a apărării drepturilor naţionale, sociale, şi religioase a românilor transilvăneni.
Description:
Anul LXVI al apariţiei TELEGRAFULUI ROMÂN, 1918, se tipăreşte la Sibiu, în 152 numere, extins pe 556 pagini, în perioada 4/17 Ianuarie 1918 - 30 Decemvrie 1918 (12 Ianuarie 1919). Apare de trei ori pe săptămână (marţi, joi, sâmbătă), este un organ național-bisericesc, avându-i ca redactori responsabili pe dr. Nicolae Regman, acesta fiind redactor responsabil al Telegrafului Român în perioada 9 decembrie 1917 - 20 ianuarie 1918 și apoi revine în perioada 18 septembrie 1918 - 14 februarie 1919; Telegraful Român din anul 1918, numerele 7-96 (Sâmbătă 20 Ianuarie 1918 - Joi 13/28 Septemvrie 1918) apar sub coordonarea Redactorului responsabil Dr. Gheorghe Comșa.
