Abstract:
TELEGRAFUL ROMÂN se tipăreşte neîntrerupt din 3 ianuarie 1853, la Sibiu, fiind ctitorie de suflet a marelui mitropolit Andrei Şaguna, cel începator întru toate, gazeta având cea mai lungă biografie şi existenţă din istoria presei româneşti şi chiar din aceasta parte a Europei. A fost gândită ca o gazetă politică, industrială, comercială şi literară, care să ajungă la inimile şi minţile românilor din Ardeal şi de dincolo de fruntariile lui, „aducând un licăr de speranţă şi de bucurie, un sentiment de nobleţe şi de dragoste faţă de valorile perene ale culturii române şi ale spiritualităţii ortodoxe”. Secretul dăinuirii sale neîntrerupte, stă în faptul ca a avut asigurată tiparirea în Tipografia Diecesana, înfiinţată tot de Şaguna, la 1850, instituţie care dăinuieşte şi ea până în ziua de astăzi; în al doilea rând, a rămas aşa cum l-a gândit Şaguna şi, nu în ultimul rând, a reuşit, în pofida vicisitudinilor vremilor, să fie o tribună a apărării drepturilor naţionale, sociale, şi religioase ale românilor transilvăneni.
Description:
Anul XIX al apariţiei TELEGRAFULUI ROMÂN, 1871, se tipăreşte la Sibiu, în 103 numere, extins pe 414 pagini, în perioada 3/15 ianuarie 1871 - 30 decembrie 1871 (11 ianuarie 1872), bisaptamanal, avandu-l ca redactor pe Nicolae Cristea. Cercetând conţinutul ziarului, putem constata că acesta are o construcţie clasică, publicând articole de fond, comentarii, ştiri etc. Titlurile articolelor sunt diverse, redăm, selectiv, materiale despre: Acte insemnate. // ALBIN’A – Institutulu de creditu sî de economii. // Anontiu. // Anulu 1871. // Anunciu. // Apelu. // Burs’a de Vien’a. // Concursu. // De tóte din Franci’a. // Dela resbelu. // Diet’a Ungariei. // Din Franci’a. // Diurnalulu nostru. // Edictu. // Este greu a face politica romanésca? // Estrasu. // Evenimente politice. // FOISIÓRA.: Prelegere publica.; Serbatorile natiunale la Elini.; Famili’a de Orlean.; Meditatiuni literarie.; Cuventare.; etc. // Germanismulu in Ungari’a. // Idei a politiciloru serbi in cestiunea Orientului. // In cestiunea bisericei „Stei Treimi” din Brasiovu. // Jonctiunea cailoru ferate cu caile Ungro-Transilvane. // La situatiune. // Licitatiune. // Meditatiuni. // Nu luà numele natiunei indesiertu. // Politic’a nationala romanésca. // Procedur’a Russiei in Besarabi’a. // Publicatiune. // Romani’a. // Scolasticu. // Scurta reflessiune asupr’a universitàtiei. // Serbarea onomastica a Maj. Sele Imperatesei sî Reginei Elisabet’a. // Sinodulu archidiecesanu. // Spre sciintia onor. publicu. // Varietâti. // Votu separatu. // etc. //
