dc.description |
Cîra, Anișoara-Violeta. Realismul simbolic. Eseistica și proza Mirelei-Ioana Dorcescu. Timișoara, Editura Mirton, 2018, 170 p.(ISBN 978-973-52-1819-5). Cartea este segmentată în două mari părţi. Prima parte, intitulată Eseistica, prezintă, într-o notă general descriptivă, cu inserţii analitice şi problematizante, lucrările de hermeneutică ale Mirelei-Ioana Dorcescu, şi anume Eugen Dorcescu sau vocaţia vectorială a Nirvanei; Etern, într-o eternă noapte-zi; eseurile incluse în volumul Despre Eugen Dorcescu. A doua parte, intitulată Proza, abordează, după modelul interpretativ propus de însăşi Mirela-Ioana Dorcescu în eseurile sale, romanele Punctul interior, Spre nicăieri, Apa şi Celesta. În incursiunea critică efectuată pe marginea romanelor Mirelei-Ioana Dorcescu, este propusă o formulă romanescă, preluată şi în titlul cărţii: „Romanele sunt, pe cât de spontane, pe atât de gândite, pe cât de (auto)biografice, pe atât de general umane. Formula care le adună laolaltă (sărăcindu-le imprevizibilitatea şi exuberanţa) este realismul simbolic (pe alocuri, precum în Celesta, chiar realismul magic sau metafizic)”. Liantul între cele două părţi ale cărţii pare a fi perspectiva hermeneutică practicată de Mirela-Ioana Dorcescu, recuperatoare de simboluri, aplicată în mod productiv de Anişoara-Violeta Cîra în analiza prozei. Problema receptării operei şi preocuparea privind sensul şi înţelegerea sensului – acestea pot fi unele dintre aspectele cele mai importante pe care se întemeiază construcţia cărţii. Desfăşurarea textuală include decupaje interpretative, susţinute de pasaje cu un nivel mai mare de abstractizare şi de intruziunea unor referinţe relevante, reţinute din cronici, comentarii, recenzii, dedicate operei Mirelei-Ioana Dorcescu, constituindu-se, astfel, un text hibrid, dar care are o miză unică, aceea de a sublinia valoarea operei. Ca orice metatext, volumul redimensionează însăşi opera Mirelei-Ioana Dorcescu, (re)stabilindu-i sensul sau chiar conferindu-i valenţe şi încadrări noi. Cartea conţine, la final, o biobibliografie care evidenţiază amploarea şi diversitatea operei Mirelei-Ioana Dorcescu, precum şi ponderea dintre domeniile predilecte vizitate: lingvistica, eseistica şi literatura. Deşi nu abordează întreaga operă a Mirelei-Ioana Dorcescu, lucrările de lingvistică neconstituind obiectul cercetării, lucrarea de faţă are un caracter monografic şi valoare de document. Raportarea la textele Mirelei-Ioana Dorcescu se face într-un registru pregnant obiectiv şi cu o tonalitate neutră, cu puţine elemente de densitate stilistică sau de natură emoţională. |
ro |
dc.description.abstract |
Cartea de faţă se instituie într-o subtilă exegeză a eseisticii şi a operei literare a Mirelei-Ioana Dorcescu, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara şi, deopotrivă, scriitor. Volumul uneşte două tipuri de discurs, unul critic, reprezentat de parcursul de tip interpretativ în proza Mirelei-Ioana Dorcescu, şi unul metacritic, prin abordarea eseurilor realizate de Mirela-Ioana Dorcescu despre poezia lui Eugen Dorcescu. Întregul demers evidenţiază o foarte bună cunoaştere şi comprehensiune a operei Mirelei-Ioana Dorcescu, precum şi o asimilare adecvată a punctelor de vedere, jalonate, în acest sens, de exegeză. Lectura este dificilă sau imposibilă pentru cititorul neiniţiat în eseistica şi proza Mirelei-Ioana Dorcescu şi, mai mult decât atât, în poezia lui Eugen Dorcescu, ea necesitând, în fond, texte conexe şi lecturi prealabile, precum şi scoaterea din subtext a unor elemente semnificative pentru articularea sensului. Metafora palimpsestului, teoretizată de Gérard Genette, poate descrie cel mai bine demersul Anişoarei-Violeta Cîra, (meta)textul său întemeindu-se, în mod invariabil, pe textele Mirelei-Ioana Dorcescu şi pe cele ale lui Eugen Dorcescu. Aceasta este o posibilitate fascinantă de a construi cărţi. |
en |