Scrisori către Nicolae Iorga. 1902-1912. Documente literare. Volumul 2

Abstract

Volumul al doilea din colecția „Scrisori către Nicolae Iorga” este alcătuit din epistolele anilor 1902-1912, al căror conținut se referă la trei momente dominante, atât în viața social-politică și culturală a țării, cât și în cea a lui Nicolae Iorga, ale cărui forțe spirituale și idealuri pătrundeau în conștiința tinerei generații.

Primul grupaj de scrisori, selectate dintr-un număr de 4.000, privesc anii 1902-1906, epocă domintă de mișcarea sămănătoristă, și care reconstituie legăturile lui Nicolae Iorga cu intelectualii din orașele și satele țării, pe care în acești ani le străbătuse de la un capăt la altul.

A doua parte a volumului selectează (din peste 10.000 de pagini) ceea ce a fost mai semnificativ din corespondența anului 1907, anul marilor răscoale țărănești, cu evenimentele sale dramatice. Majoritatea acestor scrisori provin de la profesori, învățători, oameni de cultură, simpatizanți ai țărănimii, doritori a-l sprijini pe N. Iorga în acțiunea sa de ajutorarea victimelor răscoalelor.

Al treilea capitol al volumului cuprinde corespondența anilor 1908-1912, din care, de asemenea, am selectat (din peste 30.000 pag.) pe cele mai importante. Sunt anii în care Nicolae Iorga se afirmă pe arena politică, iar la Vălenii de Munte se deschide Universitatea populară, la 2 iulie, în ziua în care, cu 400 de ani în urmă se stinsese din viață voievodul Ștefan, pe care, astfel, N. Iorga și-l lua ca simbol în lupta națională