Molitve, cetanii și afurisenii. Preotul în lumea țărănescă a românilor ardeleni (sec. XVIII-XIX)

Abstract

Rolul preotului în lumea ţărănească, conform materialelor inventariate în această lucrare, ţine mai mult de uşurarea vieţii celor păstoriţi, de protejarea prin ritualuri şi rugăciuni în faţa diferitelor necazuri, sau de soluţionarea unor probleme ce ţin de viaţa cotidiană, şi mult mai puţin de ideea desăvârşirii în vederea mântuirii. Religiozitatea ţărănească este caracterizată de pragmatism. Oamenii utilizează toate mijloacele pe care le au la îndemână pentru a-şi rezolva problemele, trecând de multe ori conştient graniţa înspre practici ilicite, cum e cazul postirii pentru duşmani sau a plătirii de liturghii pentru aceștia. Puterea atribuită preotului, în virtutea succesiunii apostolice, de a lega şi dezlega, este valorificată din plin la nivelul lumii ţărăneşti, fie că e vorba de solicitarea unor rugăciuni pentru desfacerea vrăjilor, dezlegarea de blesteme sau alungarea dracilor, fie că e vorba de dezlegarea şi uşurarea căii spre rai a celui decedat. Toate acestea se pot obţine contra cost, mila şi pomana având o funcţionalitate profund magică. ***** Cuprins: Predoslovie * Introducere * Partea I: Capitolul 1. „Lupta clerului cu mentalitățile satului” * Paradigma Popa Tanda în istoriografia ecleziastică românească * Inerție și înnoire în istoriografia vieții religioase * De la preotul țăran la preotul intelectual * Capitolul 2. Preoţia în tradiţia iudeo-creştină * 1. Preoţia vetero-testamentară * Coordonatele preoţiei iudaice * Viziunea preoţească asupra lumii şi ritualurile preoţeşti * 2. Preoţia în creştinism * Apariţia şi dezvoltarea preoţiei în creştinism. Perioada apostolică * Episcopi, prezbiteri şi diaconi * Slujirea bisericească şi organizarea comunităţilor creştine în primele secole * Chestiunea harismelor şi a darurilor Duhului Sfânt * Profetizarea şi divinaţia * Vorbirea în limbi * Vindecare interioară şi exterioară * Darurile şi virtuţile * Dezvoltarea vieții liturgice * „Desăvârşirea” ierarhiei bisericeşti şi a funcţiei sacerdotale. Perioada patristică * Reglementarea funcţiei sacerdotale * Capitolul 3. Magie și religie în context liturgic în lumea țărănească a românilor ardeleni din secolul al XIX-lea * Clerul și viața religioasă în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea * Preotul ca intermediar al sacrului și dimensiunea populară a vieții rituale * Capitolul 4. Preotul, tămăduirea și cartea * Despre boală și vindecare în tradiția creștină și în cultura ţărănească * Cum vindecă preotul? * Capitolul 5. Preotul și riturile de trecere * Botezul * Înmormântarea * Preotul, Vămile Văzduhului şi Judecata de apoi * Protejarea celor vii de mort: strigoii şi sinucigaşii * Capitolul 6. Mitologie populară, viață liturgică și învățături bisericești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea * Partea a II-a. Studii de caz: Capitolul 1. „Minunatul meșteșug” al Păscăliei. Bibliomanția și Sistemul de Calcul al Cronologiei Răsăritene în Transilvania (secolele XVIII-XIX) * Păscălie, Păscălier, Păscălit. Despre terminologie * Vicarul Ioan Halmaghi și Păscălia * Mâna lui Damaschin și calculul calendarului în cronologia răsăriteană * Capitolul 2. Preotul ca folclorist. De la combaterea superstițiilor la culegerea folclorului * Românii și procesele de vrăjitorie din Transilvania (secolele XVI-XVIII) * Începuturile folcloristicii româneşti în Transilvania * Simion Florea Marian: folclorul şi identitatea naţională * Capitolul 3. Folosirea rugăciunilor Sfântului Vasile cel Mare în Transilvania, la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea * Preotul * Însemnările * Rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare și alte slujbe bisericești * Concluzii * Note * Bibliografie