Abstract:
»» CUPRINS »» I. ISTORIE VIE »» Ion Alexadru Luca. O călătorie în Evul Mediu »» II. RELIGIE »» Ștefan Popa. Misiune și antropologie. O vizită la Mission 21 Evangelisches Missionswerk Basel, Elveția // Pr. Sergiu-Iulian Dudan. “Mărul” - ritual de pomenire a morților în satul Lisa, județul Brașov »» III. RITURI DE TRECERE »» Vasilica Iuliana Olaru. Înmormântarea în satul Vădanelor, județul Neamț »» IV. ARTĂ SACRĂ »» Andreea Scorobeț. Pictura pe sticlă - o cale de a-L întâlni pe Dumnezeu »» V. TRADIȚII »» Ana Vintilă (Neamțu) Broșteni, satul cu veri și văruțe / 21 VI. AMINTIRI Diana Neamțu (Gurincu). Amintiri din Avrig din timpul celui de-al Doilea Război Monidial // Veturia Micu. Gospodăria bunicilor mei din satul Armeni, județul Sibiu »» VII. ARHITECTURĂ TRADIȚIONALĂ »» Alexandra Muraru. Casele tradiționale din comuna Tarcău, județul Neamț »» VIII. COSTUM POPULAR »» Lavinia-Maria Petraș. Motivele de pe cămășile săsești, cusute de Maria Schneider din Cisnădie // Amalia Trif. Găteala capului la miresele din Țara Oașului // Antonia Topîrcean. Interviu cu străbunica mea despre port popular și tradiții din Mărginimea Sibiului // Andrei Stoian. Podoaba capului la femeile din Poiana Sibiului și săcăteul ca și accesoriu la costulmul tradițional »» IX. ARTĂ CULINARĂ »» Karina Avenian. Poftiți la preparate săsești // Teona Băilă. Pâinea de Gura Râului »» X. MEȘTEȘUGURI»» Bálint Csaba. Cocoșul trezit din somn... după 75 de ani // Mihai Țarcă Drumul lemnului în Bucovina // Cristian Daniel Pintea Interviu cu Maricel Apalaghiei »» XI. ARTE VIZUALE »» Alexandra Stoian. Lumea misterioasă a meduzelor văzute prin ochii unei tinere artiste »» XII. GALERIE DE ARTĂ »» XIII. ÎN LOC DE CONCLUZII...
Description:
Numărul 3 al Revistei de Antropologie Culturală apare într-o perioadă dificilă, de pandemie, perioadă în care comunicarea online primează. De aceea, în primul rând, țin să-i felicit pe toți studenții care au contribuit la realizarea acestui număr: pe membrii comitetului de redacție și pe autorii articolelor. Nu a fost ușor, dar tind să cred că Revista a fost și este un bun prilej de a mai uita de agitația din jur.
În antropologie, cercetarea de teren este esențială. În ultima vreme, antropologii s-au văzut nevoiți să fie foarte ingenioși în a găsi noi metode pentru a studia omul, dar și în a găsi subiecte de cercetare fezabilă în aceste condiții. Cu toate acestea, articolele prezentate în revistă sunt inedite și foarte diverse.
Ce a adus nou RAC din acest an? Cele 19 de articolele au fost împărțite în 12 tematici: Istorie vie, Religie, Rituri de trecere, Artă sacră, Tradiții, Amintiri, Rădăcini, Arhitectură tradițională, Costum popular, Artă culinară, Meșteșuguri, Arte vizuale. Ne-am axat pe partea de cercetare de teren (atât cât s-a putut) și pe subiecte cât mai originale.
Revista din 2020 a fost realizată de studenții absolvenți ai anului II, specializarea Conservare-Restaurare, din cadrul Departamentului de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Au contribuit cu articole și studenți de la Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale și de la specializarea Istorie.
Și anul acesta, marea majoritate a autorilor articolelor au fost la o primă experiență de acest gen. Revista s-a vrut a fi și un exercițiu de scriere de articole științifice, în domeniul antropologiei culturale, lucru benefic pentru studenți în perspectiva scrierii lucrării de licență (în acest mod, ei învață să respecte un anumit aparat critic, un limbaj adecvat unei lucrări științifice, învață cum să folosească corect informații inedite obținute prin deferite metode de cercetare socială etc.). Cu această ocazie, studenții au descoperit și câteva dintre tainele meseriei de antropolog. În loc de concluzii...
Zilele acestea citeam un articol intitulat Anthropology in public health emergencies: what is anthropology good for? * . Se sublinia faptul că cercetătorii din domeniul științelor sociale și, în special, antropologii sunt recunoscuți ca fiind actori importanți în situații de criză de sănătate publică. La nivel mondial, există o cerere din ce în ce mai mare de antropologi pentru a lucra alături de epidemiologi, clinicieni și profesioniști din domeniul sănătății publice în astfel de situații. Antropologii au capacitatea de a evalua factorii sociali, psihologici, economici și politici în contextele locale, factori care influențează toate aspectele îngrijirii medicale. O colaborare interdiscilplinară într-o situație de urgență e de un real folos. Iată, încă o dată, importanța antropologiei.
Mulțumiri doamnei conf. univ. dr. Sultana Avram pentru sprijin și încurajare.
Mulțumiri speciale lui Cristian Pintea, cel care a avut rolul de grafician în acest an. A făcut o muncă extraordinară și îi suntem, cu toții, recunoscători.
Menționăm faptul că, din acest an, Revista de Antropologie Culturală are propriul site. Așadar, poate fi citită și în format electronic aici:
https://magazines. ulbsibiu.ro/rac/ alias https://reviste.ulbsibiu.ro/rac/ro/ Lect. univ. dr. Maria ȘpanCOLEGIUL DE REDACȚIE »» Director de ediție: Bálint Csaba // Director adjunct de ediție: Ion-Alexandru Luca // Redactor-șef de ediție: Mihai Țarcă // Grafică: Cristian-Daniel Pintea // Serviciul foto: Cristian-Daniel Pintea // Coordonator: Andrei Stoian // Galerie foto: Andreea Scorobeț // Corectori: Alexandra-Elvira Stoian, Vasilica-Iuliana Olaru // Documentare: Veturia Micu // Relații publice: Antonia Topîrcean, Karina Avenian // Redactor-șef: lect.univ.dr. Maria Șpan