2019 – Anul TRIBUNIȘTILOR

Abstract

Din 2013, cititorii "Tribunei" s-au convins că informaţia istorică îşi păstrează rolul educativ, proiectul nostru documentat având scopul de a prezenta publicului cititor aspecte mai puţin cunoscute din istoria românilor transilvăneni. Prin scrierile lui Ioan Slavici (în 2015), ale lui George Coşbuc (2016) şi ale tribuniştilor memorandişti (2017) cititorii au descoperit universul transilvănean al sec. XIX şi rolul "Tribunei", în lungul proces de deşteptare naţională al românilor. 2018 a fost pentru România, anul Centenarului Marii Uniri, un an cu semnificaţii profunde, interpretat în diverse moduri, cititorii fiind asaltaţi de informaţii diverse, mai mult sau mai puţin relevante. A fost un an de acumulări cantitative, în care toţi românii au aflat aspecte "inedite" ale Marii Uniri. A fost anul în care fiecare român a avut marea şansă să-şi redescopere o parte din istorie, asimilarea şi sinteza informaţiilor istorice ţinând de logica fiecăruia şi modul de interpretare, subiectiv sau obiectiv. Toţi participanţii activi la evenimentele "Centenarului Marii Uniri" au devenit şi mari purtători de informaţie, valoarea acesteia crescând pe măsură ce este asimilată şi este împărtăşită cu toţi cei apropiaţi: vecini, cunoştinţe şi neamuri. Cu timpul toţi vor avea tendinţa de a împărtăşi tinerelor generaţii, informaţiile acumulate, interpretate şi transformate, puterea lor putând fi remarcată pe măsură ce generaţiile viitorului vor recunoaşte şi respecta valorile trecutului. Aşa cum "pomul face fructe", informaţiile sunt cu atât mai valoroase cu cât fiecare dintre cei care le asimilează, le interpretează, transformându-le şi împărtăşindu-le. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, afirma: "important este nu să ai informaţia, ci felul în care-o foloseşti". Experienţa trecutului şi valorile pentru care au luptat înaintaşii sunt utile, într-o lume în care în mass-media modernă se afirmă că informaţiile conţin - în medie - 25% fapte reale şi 75% elemente false sau distorsionate, procentele fiind diferite, în funcţie de subiect şi modul în care statul îşi exercită autoritatea şi cenzura. Necenzurată, şi ancorată în paginile îngălbenite de vreme ale celor trei "Tribune" (Sibiu - Arad - Bucureşti), seria de articole "2018 - MAREA UNIRE şi Tribunismul" a oferit tuturor românilor perspectiva desluşirii relaţiei între trei curente cultural-politice: "şagunism" - "tribunism" - "sămănătorism", tribuniştii ardeleni fiind catalizatorii unităţii cultural-politice, în toate ţinuturile locuite de români. Intelectuali, pătrunşi de dragostea de neam, aceştia n-au pregetat nici un moment să se sacrifice pentru binele naţiei, ei fiind ecoul suferinţelor acestora, în anii de maturizare ai presei româneşti. Astăzi, când cunoaşterea a devenit din ce în ce mai perisabilă şi cuvintele de bază sunt globalizare, dezvoltare şi standardizare, când toate generaţiile viitoare au înţeles doar supravieţuirea economică şi condiţiile prin care aceasta este asigurată (adaptabilitatea şi flexibilitatea), rămânem cu vechile întrebări. Chiar dacă avem o perspectivă istorică, înţelegem cu adevărat de ce şi pentru ce s-au sacrificat generaţii întregi de înaintaşi? De fapt, ce a însemnat un CENTENAR, parafrazând întrebarea scriitorului publicist brăilean Mihail Sebastian? Cred că trebuie să recunoaştem că - la finele anului 2018 - "incomodat de impertinenţa originalităţii, publicul surâde filozof, tuşeşte circumstanţial şi aşteaptă." Iar acum "calendarele se răsfoesc în căutarea viitoarei comemorări". Anul 2019 este adoptat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.) pentru a atrage atenţia asupra "pierderii grave a limbilor indigene în întreaga lume", fiind "ANUL INTERNAŢIONAL AL LIMBILOR INDIGENE". UNESCO va milita pentru sensibilizarea tuturor comunităţilor cu privire la importanţa limbilor în viaţa de zi cu zi şi implicaţiile lor complexe în ceea ce priveşte identitatea, diversitatea culturală, integritatea socială, comunicarea, educaţia şi dezvoltarea. De asemenea, O.N.U. a proclamat anul 2019 - "ANUL INTERNAŢIONAL AL MODERAŢIEI", prin promovarea dialogului, a toleranţei şi cooperării. Anul 2019 a fost adoptat şi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pentru a marca 150 de ani de la publicarea "Tabelului periodic al elementelor" -"Tabelul lui Mendeleev" - "un instrument unic pentru ştiinţă care permite chimiştilor să studieze aspectul şi proprietăţile materiei de pe Pământ şi din Univers". "Anul Internaţional al Tabelului Periodic al Elementelor" va fi lansat la Paris. Anul 2019 este anul în care România va deţine în premieră - pentru un semestru - Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, trebuind să abordeze cu pragmatism şi curaj multe dosare nesoluţionate ale "Europei Unite". În primele şase luni, România va trebui să dovedească respectul pentru valorile statului de drept şi ale construcţiei europene, implicarea civică în proiectul european trebuind să se bazeze pe un ataşament real la consolidarea proiectului european. Dacă în plan economic, specialiştii consideră că va fi "anul răfuielilor" (consecinţă a BREXIT-ului), în plan politic alegerile europarlamentare din luna mai vor clarifica divizarea statelor membre, largul consens proeuropean din trecut fiind înlocuit prin reînvierea naţionalismului, iar euroscepticismul aducând faţă în faţă estul şi vestul dar şi nordul contra sudului. Anul 2019 este şi "ANUL CĂRŢII ÎN ROMÂNIA", an în care se va promova lectura în şcoli, în cadrul programului "România citeşte". Se cuvine să invităm autorităţile publice centrale şi locale să lectureze articolul lui Nicolae Iorga "Ce trebuie a se ceti" (!), care - chiar dacă a apărut în 1905 - rămâne într-o continuă actualitate. Anul 2019 a fost declarat de Patriarhia Română "ANUL OMAGIAL AL SATULUI ROMÂNESC (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)" şi "Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti". Sibiul va deveni - în 2019 - "REGIUNE GASTRONOMICĂ EUROPEANĂ", existând oportunitatea ca întreaga Românie să devină cunoscută prin mâncarea tradiţională, produsele locale, alimentaţia sănătoasă şi educaţia alimentară a copiilor şi adulţilor. Cotidianul Tribuna continuă seria prezentării trecutului românilor, declarând anul 2019 - "anul tribuniştilor" cu deviza "Prin cultură la putere"; logo-ul anului este obiectul creştin de bronz descoperit la Biertan (probabil parte a unui candelabru) cu monograma numelui lui Hristos, tipică pentru sec. IV, având inscripţia "EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI" - "Eu, Zenovie, am pus acest dar", un simbol al continuităţii daco-romane în Transilvania, după retragerea armatelor romane din Dacia (271, era noastră).