Abstract:
În 2017, vă propunem un an dedicat tribuniştilor memorandişti, celor care au făcut celebru atât cotidianul şi Sibiul, cât şi problemele românilor, în întreaga Europă. În fiecare luni veţi putea descoperi elemente din biografia primei generaţii de tribunişti, fragmente din scrierile lor, mărturii ale contemporanilor, dar şi crâmpeie din istoria Transilvaniei. În aceste pagini, fiecare cititor poate să descopere, săptămânal, pagini din istoria românilor, istoria presei şi a publiciştilor români, oameni simpli care au înţeles să-şi închine întreaga existenţă unor idei nobile. Imaginea fiecăruia dintre cei care au pus bazele „Tribunei” se regăseşte în descrierea marelui dramaturg I. L. Caragiale, publicist - alături de Eminescu şi Slavici - în redacţia ziarului „Timpul” (între 1878-1881): „Om din popor, fără nume de naştere, fără avere, fără sprijin, mie nu mi-e permis să uit – oricât de puţin ar însemna persoana mea ca publicist – că n-am avut pe lume alt protector decât libertatea tiparului”.
Description:
Răsfoind cărţile de istorie nu mai surprinde cronologia, făcută de reputatul academician Dan Berindei (în „Istoria Românilor din Paleolitic până în 2008”), ce menţiona laconic: «La data de 14 aprilie 1884, apare la Sibiu ziarul politic şi cultural „Tribuna” (până la 16 aprilie 1903), condus între 1884 şi 1886 de Ioan Slavici.» Dar, „ziarul Tribuna” a fost condus de fondatorul lui doi ani? Atât s-a reţinut în istoria noastră despre Tribuna? Cine mai ştie că în primele zile ale lunii ianuarie 1892, la Sibiu - în urmă cu 125 de ani - avea loc, Conferinţa Partidului Naţional Român, care redacta un Memorandum cu revendicările românilor către împăratul Franz Joseph? Puţini mai ştiu ce rol a avut cotidianul sibian Tribuna în acest Memorandum!
