Mihail Gheorghiu Bujor. Scrieri social-politice (1905-1961)

Abstract

Cuprins: Viața și activitatea lui M. Gh. Bujor * Începuturile. Militant de frunte al proletariatului român, apărător al țărănimii * În anii primei mari conflagrații (1914-1918) * M. Gh. Bujor, primul deținut politic la Doftana * Unitatea clasei muncitoare, marele crez al lui Bujor * Notă asupra antologiei * Scrieri social-politice (1905-1961) * Strângeți rândurile! (8 mai 1905). Articol-apel, publicat într-unul din primele numere ale gazetei „România Muncitoare”, pentru organizarea muncitorilor din țară într-o organizație unică * O statistică (17-24 iulie 1905). Recenzie asupra lucrării Ancheta industrială publicată în 1902 sub semnătura lui L. Colescu, principală cercetare statistică privind dezvoltarea industriei în România la începutul veacului nostru * Pacea (4 septembrie 1905). Comentariu prilejuit de terminarea războiului ruso-japonez. Autorul își exprimă scepticismul privind menținerea păcii în condițiile imperialismului * Opera noastră (9 octombrie 1905). Expunere a unor principii de tactică în activitatea mișcării muncitorești * Un sfat (23 octombrie 1905). Apel adresat cadrelor didactice de a se uni, de a lua „pilda și urma muncitorimii” * Congresul învățătorilor (15 ianuarie 1906). Comentariu pe marginea Congresului învățătorilor din România, ținut la Galați, la sfârșitul lunii decembrie 1905 * Un an! (5 martie 1906). Editorial consacrat primei aniversări a gazetei „România Muncitoare” (seria a II-a) * Spre calea cea bună (23 aprilie 1906). Comentariu pe marginea intensificării procesului de organizare a muncitorilor pe principii de clasă, în sindicate, și de părăsire a corporațiilor * De vorbă cu presa (30 aprilie 1906). Polemică cu ziarele „Adevărul”, „Prezentul” și „Cronica” în legătură cu aprecierea rolului sindicatelor și cu greva cizmarilor din București * Conferința (7 mai 1906). Prezentarea obiectivelor principale ale viitoarei conferințe ce va avea loc la 13 august 1906 (Unitatea de vederi, centralizarea mișcării sindicale, organizarea propagandei) * Mereu înainte! (18 iunie 1906). O admirabilă pledoarie și nețărmurită încredere în victoria socialismului * Sindicate și greve (2 iulie 1906). Articol prin care se subliniază necesitatea întăririi sindicatelor din toate punctele de vedere, înainte de a se angaja în declararea de greve * Un congres... revoluționar (1 octombrie 1906). Articol în care se subliniază faptul că la Congresul de științe sociale, organizat de oficialitățile statului cu intenția de a elogia domnia de 40 de ani a lui Carol, s-a relevat starea grea a țăranului * Manifestație măreață (22 octombrie 1906). Comentarii pe marginea adunării comemorative de la 4 octombrie în amintirea poetului Neculuță * Un program (10 decembrie 1906). Analiza critică a programului partidului liberal lansat în vederea revenirii la guvern. Din nou se semnalează situația grea a țărănimii * Două lumi (24 decembrie 1906). Comentariu despre imobilismul partidelor guvernamentale, în opoziție cu spiritul creator al clasei muncitoare * 1906 (31 decembrie 1906). Un bilanț al mișcării muncitorești din anul 1906 * Spre redeșteptare (7 ianuarie 1907). Descrierea procesului de organizare a sindicatelor muncitorești și a descompunerii corporațiilor create prin legea meseriilor * Către concediați și rezerviști! (11 martie 1907). Manifestul socialist din timpul răscoalei 1907, apărut nesemnat * Cuvântarea lui M. Gh. Bujor la mitingul de la 11 martie 1907 * În fața primejdiei... (18 martie 1907). Comentariu privind coalizarea partidelor claselor dominante în fața răscoalei țărănești care le primejduia stăpânirea * Destul! (1 aprilie 1907). Un vibrant și emoționant apel la încetarea schingiuirii țăranilor răsculați * Pentru întâi Mai (8 aprilie 1907) * Țara s-a pronunțat... (17 iunie 1907). O analiză critică a sistemului electoral * Procesul celor 9 (12 august 1907). Articol scris cu prilejul expulzării muncitorului V. Anagnoste, când socialiștii au organizat o manifestație de simpatie la Gara de Nord, urmată de un proces la care s-au pronunțat nouă condamnări * O datorie de împlinit (30 septembrie 1907). Articol despre hotărârea Conferinței socialiste din vara anului 1907, de a face bisăptămânală apariția gazetei „România Muncitoare” * „Trăiască țarul!...” (14 octombrie 1907). Comentarii asupra poziției delegatului guvernului român la conferința internațională pentru pace de la Haga * Discuția la mesaj (2 decembrie 1907). Comentariu critic la adresa modului nesatisfăcător al dezbaterilor parlamentare după răscoala din 1907 * Democratismul lor (16 decembrie 1907). Despre programul poporaniștilor de la revista „Viața românească” cu privire la îmbunătățirea situației țărănimii * Arme de luptă (ianuarie 1908). Articol despre diferite forme de luptă: boicotul, sabotajul, obstrucționismul * Un roman socialist (Mama de Maxim Gorki) (3 februarie 1908). O prezentare elogioasă a romanului „Mama” de Gorki pe care îl recomandă pentru traducere în limba română * Cu prilejul alegerilor din Capitală (11 ianuarie 1909). Cu privire la poziția Uniunii Socialiste de a se limita la recomandarea anulării voturilor * Cuza și Carol (1 februarie 1909). Articol prilejuit de aniversarea semicentenarului Unirii din 1859, în care autorul analizează poziția oficială față de rolul lui Cuza în istoria țării * Colegiul unic (5 februarie 1909). Articol prin care se combate principiul enunțat de partidul liberal, al înlocuirii celor trei colegii electorale cu colegiul unic * Mai multă energie (I, II, 30 august și 3 septembrie 1909). Articole de analiză a tacticii de luptă a muncitorimii în raport cu principiul respectării legii. Autorul recomandă ca muncitorii să-și apere drepturile, chiar dacă formal ar „încălca” anumite forme legale * Ministerul industriei și muncitorii (10 septembrie 1909). Analiză a activității Ministerului industriei în primul an de existență, care pune în evidență abaterile de la menirea sa * Necesitatea acțiunii politice (20 decembrie 1909). Articol care subliniază necesitatea de a restrânge rolul sindicatelor la domeniul profesional, partidul politic al clasei muncitoare urmând să apere pe toate planurile interesele proletariatului * Partea principială (a Programului Partidului social-democrat din România — 31 ianuarie 1910) prezentată de Bujor în calitate de raportor al programului, în care se evidențiază rolul Partidului socialist din România la întărirea națiunii, a țării * Puterea internaționalei (18 aprilie 1910). Articol prilejuit de sărbătorirea zilei de 1 Mai, adevărat eseu asupra dezvoltării impetuoase a societății omenești și a locului pe care îl are clasa muncitoare în progresul social și național * Să veghem de farul nostru (29 iulie 1910). Un argumentat apel către cititorii „României Muncitoare” și membrii organizațiilor P.S.D. de a participa mai intens la scrierea gazetei și la difuzarea ei * Un semn al vremii (19 decembrie 1910). Recunoașterea de către conducătorii partidelor guvernamentale (Take Ionescu, I. I. C. Brătianu, I. G. Duca ș.a.) a existenței proletariatului în România * Blocul democratic (6 ianuarie 1911). Articol în care autorul sesizează, alături de organizarea unor „straturi noi” în viața politică, „trezirea” țărănimii, intrarea ei în viața politică și posibilitatea politicii de alianțe pentru partidul clasei muncitoare * După luptă (27 februarie 1911). Comentariu despre participarea la campania electorală și la alegerile parlamentare de la începutul anului 1911 (autorul a candidat la Galați) * Alegători și aleși (6 martie 1911). O analiză științifică a componenței alegătorilor colegiului II din județul Ilfov după profesii * Discursul d-lui M. B. Cantacuzino (3 aprilie 1911). Comentariu pe marginea discursului rostit în Senat de profesorul Matei B. Cantacuzino, în care se evidențiază racilele sistemului electoral din România * Întâi Mai 1911 (24 aprilie 1911). Comentariu prilejuit de sărbătoarea solidarității internaționale, în care se evidențiază amploarea răspândirii ideilor socialiste în lume * Noul studiu al tov. Gherea. (Socialismul în țările înapoiate) (30 octombrie 1911). Recenzie reliefând spiritul creator al socialismului românesc în înțelegerea și aplicarea principiilor socialismului științific, dovedit încă o dată de C. Dobrogeanu-Gherea în studiul său privind rolul socialismului în țări mai înapoiate în raport cu țările occidentale * Apărarea tov. M. Gh. Bujor (10 mai 1912). Textul pledoariei avocatului Bujor în apărarea socialistului Al. Nicolau, acuzat de instigație la nesupunere printre recruți. Apărarea lui Bujor precizează poziția socialiștilor români față de armată * Puterea lui (13 noiembrie 1913). Comentariu în legătură cu afirmarea tot mai elocventă a puterii proletariatului rus * Expoziția Octav Băncilă (27 februarie și 4 martie 1914). Cronică plastică în care se subliniază forța populară și progresistă a artei pictorului Băncilă * Cuvântarea tov. M. Gh. Bujor (11 martie 1914). Vibrantă evocare a personalității lui Ștefan Gheorghiu la înmormântarea acestuia * Întâi Mai 1914 și țăranii (20 aprilie 1914). O chemare directă a țăranilor de a se înrola în Partidul social-democrat, partidul muncii, singurul apărător al cauzei ridicării țărănimii la o viață mai bună, prin „darea pământului în folosința țăranilor” * Atentatul din Sarajevo (19 iunie 1914). Remarcabil comentariu asupra semnificației și consecințelor asasinării lui Francisc Ferdinand în iunie 1914, preludiu al declanșării primului război mondial * Războiul european și social-democrația (iulie 1914). Primul studiu-document al socialiștilor români în problema atitudinii față de primul război mondial, prezentat de Bujor în cadrul unui miting * Unde sunt reformele? (18 noiembrie 1914). Articol prilejuit de amânarea de către Adunarea Constituantă a dezbaterii problemei reformelor - agrară și electorală - în vara anului 1914 * Regele Carol și poporul român (2 octombrie 1914). Articol politic scris cu prilejul morții regelui Carol I prin care Bujor exprimă idealul republican al socialiștilor români * Căderea Belgradului (23 noiembrie 1914). Comentariu politic pe marginea ocupării capitalei Serbiei de armata austro-ungară * Gherea (ianuarie 1916). Articol omagial scris cu prilejul aniversării a 60 de ani de viață și 40 de activitate revoluționară a lui C. Dobrogeanu-Gherea. Ca și în alte împrejurări, aprecierile lui Bujor surprind prin excepționala lor rezistență la timp * Faliment? (ianuarie 1916). Eseu despre pretinsul faliment al socialismului din cauza declanșării războiului mondial * România și războiul (ianuarie 1916). Analiza situației internaționale a României și concluziile corespunzătoare acestei situații * Martie, luna revoluțiilor (5 martie 1916). Prezentare a revoluției de la 1848, a Comunei din Paris și a răscoalei țărănești din 1907, evenimente care s-au declanșat în luna martie * Apărarea tov. Bujor (14 mai 1920). Fragmente din apărarea lui Bujor la procesul din 1920 * Lui Matteotti (1926). Poezie scrisă în închisoarea Doftana pe o pirogravură, cu portretul lui Matteotti * Un cuvânt de bun găsit (23 iulie 1933). Scrisoarea lui Bujor la ieșirea din închisoarea Doftana, în care face apel la unitatea de acțiune a clasei muncitoare * Doftana (1934). Fragment din broșura în care sunt descrise condițiile deținuților politici, ale autorului în special * O scrisoare deschisă delegaților congresului partidului social-democrat (14 februarie 1936). Scrisoare expediată de Bujor din U.R.S.S., unde efectua o călătorie, către congresul social-democrat din primăvara anului 1936. Sunt prezentate principalele idei cu privire la necesitatea realizării frontului unic muncitoresc, a refacerii partidului unic al clasei muncitoare din România * Expunerea lui M. Gh. Bujor la adunarea solemnă consacrată aniversării a 50 de ani de la răscoalele țărănești din 1907 (24 martie 1957) * Întâlniri cu Lenin (noiembrie 1957). Descrierea întâlnirii lui Bujor cu Lenin în iarna anilor 1917—1918 * Cuvântarea lui M. Gh. Bujor în Marea Adunare Națională (martie 1961). Ales deputat, Bujor a deschis sesiunea M.A.N., în martie 1961, în calitate de președinte de vârstă * Note