Please use this identifier to cite or link to this item: http://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/3453
Title: Din istoria literaturii didactice românești
Authors: Ghibu, Onisifor
Keywords: abecedar
manual școlar
bucoavnă
carte de citire
Issue Date: 1975
Publisher: Editura Didactică și Pedagogică, București
Abstract: Cuprins: Nota asupra ediției (O. Păun) * Tabel cronologic (V. Popeangă) * Lucrarea „Din istoria literaturii didactice românești” în contextul gîndirii pedagogice a lui Onisifor Ghibu (V. Popeangă) * 1. Bucoavnele * Prefață. Importanța istoriei literaturii didactice din punct de vedere literar și pedagogic * Introducere. Condițiile de viață culturală a românilor pînă în secolul al XVII-lea. Ivirea școlilor și a cărților de școală * Cap. I. – Literatura didactică din Ungaria, în general. Bucoavna românească de la Bălgrad, 1699. Mihai Istvanovici, autor al Bucoavnei. Influența rusescă asupra ei. Cuprinsul bucoavnei. Bucoavnele franceze, germane și maghiare. „Școlile” românești pînă în sec. al XVIII-lea * Cap. II. – Catehismele catolice. Școli și dascăli români în sec. al XVII-lea și în jumătatea a doua a sec. al XVIII-lea. Dascăli moldoveni în Banat, Bihor și Transilvania. Bucoavna de la Cluj (1744). Descoperirea și proveniența ei * Cap. III. - Bucoavna de la Rîmnic (1749); prefața și cuprinsul ei * Cap. IV. - Bucoavna de la Iași (1755); prefața și cuprinsul ei * Cap. V – Legăturile aredelenilor cu Principatele Române. Încercările de la Viena de a le tăia. Înființarea tipografiei de la Blaj (1750). Înființarea tipografiei ilirice de la Viena (1771). Bucoavna de la Blaj (1750-1753). Bucvariul de la Viena, 1771, retipărit după cel de la Iași * Cap. VI. – Organizarea învățămîntului din Austria. Felbiger. „Ratio educations” (1777). Cărți de școală oficiale, bilingve. Bucvariul de la 1777 * Cap. VII. - Bucoavna de la Blaj, 1777, descrierea ei * Cap. VIII. - Bucoavarul de la Viena, 1781, descrierea lui * Cap. IX. – Bucoavnele bilingve de la Sibiu și Blaj, 1783, descrierea lor. Autorii lor. G. Șincai. Ediție germano-maghiară a bucoavnei, la București * Cap. X. – Sibiul și tipografia privilegiată a lui Petru și apoi a lui Ioan Barth. Bucoavna de la Sibiu în două limbi, 1788. Descrierea ei. G. Haines. Bucoavna de la Viena, 1790 * Cap. XI. – Bucoavna grecească de la București (1783). Bucoavna românească a dascălului Macarie din București, rămasă în manuscris. Prefața ei. Bucoavna grecească de la Iași (1813) * Cap. XII. – Bucoavna pur religioasă de la Sibiu, 1975. D. Eustatievici * Cap. XIII. – Bucoavna bănățeană, tradusă din sîrbește (în manuscris). Prefața și descrierea ei * Cap. XIV. - Bucoavna în patru limbi a lui G. Șincai, 1796. Descriere ei * Cap. XV. - Sibiul, centru al învățămîntului primar din Ardeal. Bucoavna de la 1797 și descrierea ei * Cap. XVI. – Tipografia universității crăiești din Buda. Bucoavna de la 1797 din Buda * Cap. XVII. – „Bucoavna de liturghie” din Sibiu, 1802. Bucoavna de la 1808 și descrierea ei * Cap. XVIII. – Bucoavna tradusă din grecește („Învățături de multe științe folositoare”), după Polizoi Contu Ioanitul, de arhim. Nicodim Greceanul. Sibiu, 1811. Descrierea ei * Cap. XIX. – „Cărticica de nume” a lui M. Fulea, Sibiu, 1815 și 1820. Descrierea și originea ei. Cărți de școală traduse de Gh. Lazăr din nemțește și ungurește * Cap. XX – Brașovul, nou centru de viață școlară. Bucoavnele apărute acolo. Legăturile cu Muntenia. Bucoavnele de la București, 1825, 1842, 1856 și bucoavna de la Mănăstirea Neamțului (fără dată) * Cap. XXI. – Bucoavna de la Blaj, 1823. Descrierea ei. „Orthoepia latina, latino-valachica, hungarica, germanica et serbo-valachia”, de N. Maniu Montan, 1826. Descrierea cărții. Starea școlilor unite la începutul sec. al XIX-lea * Cap. XXII. – „Povățuitorul tinerimei” atribuit lui Gheorghe Lazăr (1826 și 1833). Descrierea lui. Contestarea paternității cărții din partea lui I. Eliade. Dovezile din care reiese, fără nici o îndoială, că autorul „Povățuitorului” e Z. Carcalechi * Cap. XXIII. – Bucoavnele de la Buda, 1832, 1835 și 1852. Descrierea lor * Cap. XXIV. – Bucoavnele de la Iași, 1828. Descrierea ei * Cap. XXV. – Bucoavna de la Cernăuți (fără dată). Bucoavnele întrebuințate în școlile românești din Bucovina și Serbia. Bucoavnele românești-rusești de la Chișinău, 1822, 1842, 1844, 1861, 1863 și 1865. Descrierea lor. * Cap. XXVI. – Bucoavnele de la Closius și cele din Tipografia diecezană din Sibiu. Ultima bucoavnă, Sibiu 1870 * Cap. XXVII. – Bucoavna din punct de vedere didactic. Un examen școlar, la 1843, pe baza bucoavnei * Încheiere. Cultura intelectualistă de astăzi are nevoie de un corectiv radical * II. Abecedarele din Transilvania * Introducere. Literatura școlară din Transilvania, care fusese de la începutul ei în legătură cu a popoarelor ortodoxe, ajunge în sec. al XIX-lea în atîrnare de aceea a popoarelor apusene * Cap. I. – Sibiul, centru școlar românesc, căutat și de oameni de școală din Muntenia. Aici apare Abecedarul lui Gr. Pleșoianu (1828) și al lui D. Jianu (1836). Înălțimea de idei a celui dintîi. Influența lui în Transilvania * Cap. II. – Abecedarul lui D. Jianu se tipărește la 1848, la Brașov. Descrierea celui dintîi Abecedar tipărit anume pentru școlile din Transilvania * Cap. III. – Abecedarul lui At. Șandor de la Arad, rămas în manuscris * Cap. IV. - Abecedarul din Tipografia diecezană de la Sibiu (1851) îmbrățișează, pe lîngă slovele chirilice și civile, și literele latine. Descrierea Abecedarului. Deosebirea între el și bucoavnă. Abecedarul apărut în tipografia lui G. Closius, același an, îmbrățișează și el literele latine. Ediția a II-a a lui, tipărită în 1857 la Viena, pentru școlile gr. unite din Ungaria și Banat * Cap. V. – Abecedarul lui Z. Boiu (Sibiu), lucrat pe baza principiilor pedagogiei germane (1862) și întovărășit de o „Manuducere” amănunțită. Baza religioasă-morală a Abecedarului, într-un sens superior celui de pînă aici. Părerea lui I. Popescu și V. Roman asupra lui. Modificările suferite în edițiile de mai tîrziu. * Cap. VI. Cel dintîi Abecedar cu litere latinești, al lui V. Petri. Interzicerea lui * Cap. VII. – Primul Abecedar românesc pe baza „cuvintelor normale”, și a „cercurilor concentrice” de I. Popescu (Sibiu, 1870). Părerile unor învățători asupra lui. Continuarea lui de către P. Șpan și apoi de către Cornel Popescu * Cap VIII. – Cel dintîi Abecedar pentru școlile greco-catolice din Transilvania, de P. Solomon și Gh. Munteanu (1871); El a rămas pînă astăzi în uz, fiind prelucrat de G. Precup. Intențiunea de a-l înlocui cu alt Abecedar, nou. „Călăuza lui Șt. Precupla acest Abecedar e lucrată, ca și a lui Z. Boiu, pe baza scrierilor lui Fr. Hermann * Cap. IX. – Abecedarul lui Toma Roșiescu, lucrat pe baza Abecedarului unguresc oficial al lui P. Gonczy și publicat cu cheltuiala statului la Budapesta (1874). Defectele lui, remarcate de I. Pop-Reteganul * Cap. X. – Noul Abecedar al lui V. Petri. Recenziile favorabile asupra lui. Progresele pe care le-a făcut în cursul timpului, în educația „patriotică” * Cap. XI. – Primul și ultimul Abecedar apărut la Gherla, de I. P. Papiu. Părerile lui I. Pop-Reteganul * Cap. XII. – Abecedarul de la Arad al lui I. Tuducescu (1883). Descrierea lui * Cap. XIII. Abecedarul de la Brașov de „Mai mulți prieteni ai școalei” (1887). Părerea lui P. Șpan despre el * Cap. XIV. Abecedarul lui D. Gramma, apărut la Timișoara (1889) și revizuit de T. Putici * Cap. XV. – Abecedar tipărit de tipografia arhidiecezană din Sibiu, însă în editura unei librării săsești din Brașov. Abecedarul ilustrat al lui Domețiu Dogariu (1891) * Cap. XVI. – „Micul prieten al copiilor” de Silvestru Moldovan (Sibiu) * Cap. XVII. – Abecedarul pentru dieceza Caransebeșului, de Enea Hodoș * Cap. XVIII. – Abecedarul de St. C. Alexandru, tipărit la Sibiu, în editura lui H. Zeidner din Brașov și aprobat de Consistorul din Caransebeș (1892) * Cap. XIX. – Abecedarul de la Arad al lui I. Moldovan, I. Grofșoreanu, N. Boscaiu, P. Vancu, N. Ștefu * Cap. XX. – Noul Abecedar de P. Șpan (Sibiu, 1904) pe baza principiului cultural-istoric și al concentrațiunii * Cap. XXI. – Abecedarul de I. Stroia, D. Lăpădat și I. Crișan (Sibiu, 1906). Părerea lui N. Putnoky, P. Șpan și G. Bogdan-Duică despre el * Cap. XXII. – Abecedarul pe baza cuvintelor normale de I. Vuia (Arad). Lipsa de principii conducătoare sigure * Cap. XXIII. – Abecedarul pe baza „sunetelor vii” al lui I. Gabel, de I. Vuia. Principiile conducătoare * Cap. XXIV. – Abecedarul fonomimic de G. Boieriu și G. Codrea (Făgăraș, 1910): Defectele de ordin artistic și literar * Cap. XXV. – „Soarele” de P. Hădan, pe baza „metodului imitațiunii”. Defectele lui * Cap. XXVI. – Abecedarele noi la Dej și la Baia-Mare, de I. Danciu și I. Leșian. Editori unguri de cărți românești * Încheiere * III. Cărțile de citire din Transilvania * Introducere. Însemnătatea cărților de citire de școală primară pentru cultura națională. O comparație a lui Eminescu * Cap. I. – La început drept cărți de citire în școală serveau cărțile bisericești. Cum se întrebuințau ele în școală din punct de vedere metodic. Cărți bisericești tipărite anume în vederea trebuințelor școlii. Locul pe care îl ocupau materiile religioase în orar * Cap. II. – Cea dintîi carte de citire laică apare la Viena, la 1777, în două limbi, nemțește și românește. E o carte oficială, publicată de guvern pentru toate naționalitățile din Austria. Ea urmărește scopuri politice, vrînd să mențină stările feudale de pînă atunci. Exemple din această carte. Edițiile ulterioare ale cărții, la 1783, 1793, 1798 și 1801 * Cap. III. – O carte de citire cu caracter moral: „Cărticica năravurilor bune”, tradusă din nemțește, la 1819, în Sibiu, de M. Fulea (ed. a II-a, 1837) * Cap IV. – Prima carte de citire propriu-zisă pentru școli apare la 1837 în Sibiu, sub titlul de „Prietenul sau voitorul de bine al pruncilor”. E o traducere a unei cărți nemțești a lui G. P. Wilmsen. Traducătorul e preot săsesc din Rusciori, I. M. Mecheși. Alte două traduceri ale aceleiași cărți apar mai tîrziu la București și la Craiova * Cap. V. – „Învățătorul și poporul” de Atanasie Marienescu. Stăruie mai ales pentru îmbrățișarea meseriilor de către români * Cap. VII. – Prima carte de citire cu litere latine, de Visarion Roman, Sibiu, 1961. Prefața. Calități și defecte * Cap. VIII. – Cartea de citire a lui Z. Boiu (Sibiu, 1867), apărută în două părți. Prefața. Piese de citire prelucrate după nemțește. Scopul cărții era de a mișca pe cititor și de a-l înălța. Concepția lui Boiu despre rostul materialului istoric, geografic și fizic în cartea de citire. poezii prelucrate de Z. Boiu * Cap. IX. – Comisia ungurească constituită la 1868 în Budapesta în scopul elaborării cărților de școală. Principiile conducătoare stabilite de ea. Cărțile ungurești apar și în prelucrări românești * Cap. X. – Cartea pentru cl. a III-a și cea pentru cl. a IV-a de Gaspar Janos, prelucrate în românește de Toma Roșiescu (1871). Calitățile și defectele lor * Cap. XI. – Cartea de citire de la Blaj, de St. popu (1872) * Cap. XII. – A doua carte de citire de Ioan Popescu, Sibiu, 1874, alcătuită pe baza cercurilor concentrice și a principiului concentrațiunii. Concepția realistă a autorului. Prelucrarea cărții de către P. Șpan și mai tîrziu de către C. Popescu * Cap. XIII. – Legendarul lui Gaspar Janos pentru cl. II, tradus de Andrei Cosma (1785). Poezii ungurești prelucrate în românește * Cap. XIV. – Legendarul lui V. Petri. Îmbrățișează și material de lectură din istoria ungurilor * Cap. XV. – Cartea de citire pentru dieceza Gherlei, de I. P. Papiu * Cap. XVI. – Cărțile de citire de „Mai mulți preiteni ai școlii” din Brașov (1889) * Cap. XVII. – Alte cărți de citire apărute la Brașov: de G. Zaharie, I. Pop-Reteganul, D. Dogariu și N. Pilția și St. C. Alexandru * Cap. XVIII. – Cartea de citire de la Blaj, de I. F. Negruțiu și P. Ungureanu (1900) * Cap. XIX. – „Micul legendar” al lui I. Tuducescu de la Arad. Cărțile de citire ale lui I. Vuia de la Caransebeș. Lipsurile lor * Cap. XX. – Cărțile de citire de la Arad de I. Moldovan, I. Grofșoreanu, N. Boscaiu, N. Ștefu și P. Vancu * Cap. XXI. – Cartea de citire a II-a de P. Șpan (Sibiu, 1905), pe baza principiului cultural-istoric și al concentrațiunii. Scăderile cărții * Cap. XXII. – Cărțile de citire enciclopedice de I. Stroia, D. Lăpădat și I. Crișan (Sibiu, 1906). Principiile conducătoare la alcătuirea cărților de citire stabilite de sinodul din Sibiu la 1900 * Cap. XXIII. – Cărțile de citire ale lui N. Sulică (Brașov, 1910) * Cap. XXIV. – Cartea de citire de I. Leșianu, Baia Mare, 1913. Mentalitatea acestui autor. Cărți care n-au mai apărut * Încheiere – Cauzele stagnării literaturii didactice din Ardeal. Atitudinea ostilă a guvernului din Viena și a celui din Budapesta. Lipsa de unitate și sistem în atitudina consistoriilor celor două biserici. Atitudinea „Asociațiunii” față de literatura didactică. Lipsa unei critici didactice sistematice și severe; lipsa de librării editoriale inteligente; lipsa de contact cu România. Încercările de asanare a răului, întrerupete de războiul european. Perspectivele pentru viitor ale literaturii didactice. Cerințele preconizate de N. Iorga * Adaos cuprins completările la textul primei ediții, apărută la 1916 * Bucoavne * Abecedare * Cărți de citire * Locul și anul aparițeiei bucoavnelor * Locul și anul aparițeiei abecedarelor * Locul și anul aparițeiei cărților de citire * Note și comentarii (V. Popeangă) * Indice de nume.
Description: Ghibu Onisifor. Din istoria literaturii didactice românești. București, Editura didactică și pedagogică, 1975, 316 p. * Ediție îngrijită de Octav Păun * Tabel cronologic, studiu introductiv, note și comentarii: V. Popeangă *
URI: http://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/3453
Appears in Collections:Manuale școlare

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
Onisifor Ghibu_Din Istoria literaturii didactice romanesti.jpgCoperta volumului semnat de Ghibu Onisifor. Din istoria literaturii didactice românești. București, Editura didactică și pedagogică, 1975, 316 p.2.27 MBJPEGView/Open
Onisifor Ghibu_Din Istoria literaturii didactice romanesti_1975-pdfs.pdfGhibu Onisifor. Din istoria literaturii didactice românești. București, Editura didactică și pedagogică, 1975, 316 p.20.32 MBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.