http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3687 Old books scanned Sun, 05 Apr 2026 23:19:24 GMT 2026-04-05T23:19:24Z http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/344 Die Romischen Inschriften in Dacien ACKNER, Michael J.; MULLER, Friedrich Friedrich Muller (1828-1915), istoric si etnolog sas transilvanean, a fost pastor si episcop evanghelic la Sibiu. A studiat teologie, filologie si istorie la Leipzig si Berlin; a fost profesor si apoi rector al Gimnaziului din Sighisoara. Johann Michael Ackner (1782-1862), arheolog si geolog sas din Transilvania, s-a nascut la Sighisoara, unde a studiat la Scoala din deal, dupa care a studiat la Gimnaziul din Sibiu. Studiile superioare le-a facut la Wittenberg si Gottingen, unde a studiat teologie, filosofie, istorie, stiinte naturale, anatomie comparata, istoria medicinii, filologie si arheologie. Dupa studiile in strainatate, a inceput sa lucreze ca profesor de filologie si arheologie la Gimnaziul din Sibiu. In 1821 a devenit preot la Gusterita. Pentru cercetarile sale stiintifice, i-a fost conferit in 1854 ordinul Goldenes Verdienstkreuz mit der Krone („Crucea de merit de aur cu coroana”), iar in 1858 titlul Kaiserlicher Rat („Consilier imperial”). Autorii acestei minunate carti, cuprinzand inscriptiile romane din toate timpurile, inscriptii ce au aparut raslet in alte lucrari importante de arheologie si istorie, dar care niciodata pana acum nu au fost asezate impreuna, pun acum la indemana cititorilor interesati si mai ales a cercetatorilor istoriei acelor timpuri, o colectie tezaur, intr-o editie critica inegalabila. Aceasta strangere la un loc a tuturor inscriptiilor, de toate tipurile, realizata in urma unei munci asidue, s-a realizat pentru a reprezenta o sursa importanta in reconstituirea istoriei Transilvaniei si a celorlalte tari invecinate in timpul stapanirii romane peste aceste tinuturi. Munca autorilor a constat indeosebi in prelucrarea critica a inscriptiilor regasite, revizuirea textului, precizarea, pe cat posibil, a provenientei fiecarei inscriptii in parte, completarea textului, acolo unde a fost cazul si bineinteles posibil, realizarea unui indice general atotcuprinzator si a mai multor indici speciali. Sun, 01 Jan 1865 00:00:00 GMT http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/344 1865-01-01T00:00:00Z http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/348 Crescerea poporala. Manualu Pedagogico-Didacticu pentru Luminatorii Poporului dupa Deregintele Preparandialu Ignatiu Barany Lauranu, Augustinu Dr. Augustinu Lauranu a fost Camerariu Papalu si Archi-Diaconu on., Asesoru Consistorialu, Esaminatoru Pro-Sinodalu, Doctoru in SS. Teologia si Filosofia, Vicerectoru Seminarialu, Membru dicesanu alu Comisiunii scol. permanente a Incl. Cottu de Bihoru, Profesoru si Catechetu la r. Institutu Prepariandalu diecesanu gr. cat. de Oradea-Mare. Pe la sfarsitul anului 1875, respectiv inceputul anului 1876, Dr. Augustinu Laureanu a considerat necesar realizarea unui manual pedagogico-metodic pentru invatatori, pe care ii numea la vremea respectiva "luminatori ai poporului". A pornit de la lucrarea intitulata "Tanitok konyve" - "Cartea invetiatoriloru" a lui Ignatiu Barany. Wed, 01 Jan 1879 00:00:00 GMT http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/348 1879-01-01T00:00:00Z http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/81 Ce sint si ce vor sasii din Ardeal : Expunere din izvor competent "Cartea prezinta poporul sasesc din Ardeal despre care, oricine il cunoaste “stie ca el alcatuieste un element foarte pretios, ca are un trecut de veacuri glorios si plin de munca si poate servi ca un model de ordine si de moravuri”. Romanii ardeleni s-au putut convinge de acest lucru de-a lungul veacurilor de impreuna-vietuire, dar el era mai putin cunoscut celor din Regat, care stiau in mare cate ceva despre sasii ardeleni dar “mai putin vor fi stiut ceva despre imprejurarile in care au trait si au lucrat in trecut si mai lucreaza si acuma pentru pamantul lor stramosesc”. Prezentarea de fata iese in intampinarea celor ce doresc sa afle, intr-o expunere scurta, “ceva despre provenienta si istoria poporului sasesc, despre cultura si munca lui, si totodata va afla cu ce aspiratii, nadejdi si dorinte a intrat in uniune cu patria lor cea noua." Wed, 01 Jan 1919 00:00:00 GMT http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/81 1919-01-01T00:00:00Z http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/197 Collectiune de poesii vechi si noui Bolliac, Cesar Cezar Bolliac sau Cesar Bolliac (1813 - 1881) a fost unul dintre fruntasii revolutiei din 1848, participand la toate actiunile ei importante, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice si gazetar roman. Dupa infrangerea revolutionarilor, ia drumul exilului, mai intai in Ardeal. Editeaza la Brasov ziarul politic "Espatriatul", care are ca subtitlu "Dreptate, Fratie". In toamna lui 1849 trebuie insa sa paraseasca Transilvania (deoarece impreuna cu Balcescu i-a sustinut pe revolutionarii unguri). Trece prin Constantinopol si ajunge la Paris unde se stabileste impreuna cu majoritatea revolutionarilor exilati. Dupa 1857, interdictia de a veni in tara ii este ridicata, revine in tara si in calitatea pe care o avea isi prezinta pe scurt programul politic in ziarul "Secolul", continuand mai apoi activitatea publicistica si lirica. Teoretician al poeziei militante, a scris indeosebi poezie sociala, dar si cronici dramatice si muzicale. A manifestat totodata si interesante preocupari de arheologie numismatica. "Collectiune de poesii vechi si noui" volum cu continut filozofic, erotic si indeosebi social- umanitar, exprimand o sensibilitate romantica, patetica. Poeziile surprind mai ales problematica sociala si de natura. Ideile despre poezie din publicistica sa sunt concretizate in poeziile sale. Crezul lui, nu lipsit de contradictii, este rationalist, iluminist, calauzit de doctrina socialismului utopic. El viseaza intronarea ratiunii, desfiintarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, opteaza pentru republica si cultiva iluzia unei fratii universale. Sustine necesitatea emanciparii sociale si economice a taranimii, dar, in acelasi timp, se înclina in fata proprietatii. Respecta familia si, de asemenea, religia, a caror desfiintare o ceruse inainte. Sedus de conceptia romantica a mesianismului poeziei si poetului, se declara adeptul unei literaturi angajate, indeplinind o nobila misiune sociala. El socoteste poezia drept cel dintai act spiritual al umanitatii; insusire imanenta a sufletului omenesc, actul poetic reprezinta creatia si armonia insasi. Tue, 01 Jan 1889 00:00:00 GMT http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/197 1889-01-01T00:00:00Z