<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rdf:RDF xmlns="http://purl.org/rss/1.0/" xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<channel rdf:about="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/177">
<title>Sibiu - 2007-10 October</title>
<link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/177</link>
<description>October events</description>
<items>
<rdf:Seq>
<rdf:li rdf:resource="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/182"/>
<rdf:li rdf:resource="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/162"/>
<rdf:li rdf:resource="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/183"/>
<rdf:li rdf:resource="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/184"/>
</rdf:Seq>
</items>
<dc:date>2026-04-12T22:14:55Z</dc:date>
</channel>
<item rdf:about="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/182">
<title>Reprezentatie "Bouvard et Pecuchet". Festivalul Teatrelor Europene</title>
<link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/182</link>
<description>Reprezentatie "Bouvard et Pecuchet". Festivalul Teatrelor Europene
Flaubert, Gustave (autor)
Reprezentatie "Bouvard et Pecuchet".       Decorul: Vincent Lemaire&#13;
Costumele: Isabelle Chevalier &#13;
Distributia: Guy Pion, Jean-Marie Pétiniot&#13;
&#13;
Copisti ai statului, Bouvard si Pécuchet se retrag la tara si decid, dupa ce au analizat universul, sa imbratiseze plenitudinea cunoasterii umane. Ei vor, astfel, sa inteleaga si sa controleze lumea prin cunoastere. Intr-o cautare haotica de loc de munca, de bunatate, prietenie… si prostie, ei devin emblemele neroziei umane, lucrul, dupa cum stie toata lumea, cel mai bine distribuit in univers.&#13;
Bouvard si Pécuchet nu sunt decat niste gandaci, dupa cum ii numeste creatorul lor, insa ei sunt capabili, de asemenea, de o analiza relevanta si ironica a oamenilor si a societatii din care fac parte.&#13;
"Bouvard si Pécuchet" este o opera sclipitoare, clarvazatoare, vizionara… si amuzanta, despre istoria gandului unic. Este o lectura despre renasterea eterna, este un moment de furie benevola a lui Gustave Flaubert, ultimul roman al acestei mari personalitati din literatura franceza.
Teatrul National "Radu Stanca" a prezentat in perioada 28 septembrie – 30 noiembrie Festivalul Teatrelor Europene. Evenimentul si-a propus sa aduca la Sibiu, pe durata a doua luni, unele dintre cele mai importante companii de teatru din Europa. In contextul Sibiu – Capitala Culturala Europeana, evenimentul a fost unul firesc si a subliniat inca o data rolul Sibiului de centru cultural important pe continentul european, dar si valoarea teatrului sibian in cadrul retelei teatrelor europene.&#13;
&#13;
Festivalul Teatrelor Europene a fost o intalnire artistica la cel mai inalt nivel, o intalnire intre culturi, intre generatii, intre actori, regizori, scenaristi, intre institutii de cultura, intre arta teatrala imbracand forme particulare, originale, si avand ca suport unic pilonul cultural european si publicul sibian. S-a dorit o sarbatoare a valorii si diversitatii in arta dramatica si totodata depasirea barierelor fizice pentru o manifestare culturala exceptionala. Prin aceasta, se incurajeaza mobilitatea artistilor si a productiilor notabile astfel incat publicul sa aiba acces la un repertoriu valoros, variat si inedit prin miezul, puternic influentat de spiritul local, care ii confera o identitate proprie fiecarei productii in parte.&#13;
&#13;
Festivalul Teatrelor Europene este o noua incercare de a ne autodepasi, de a expune noi idei si de a impartasi noi experiente pasionatilor de teatru. El incurajeaza dialogul dintre culturi si construirea de noi punti pentru o mai stransa colaborare intre institutiile culturale din comunitatea europeana.&#13;
&#13;
Festivalul Teatrelor Europene reuneste la Sibiu cateva dintre cele mai insemnate productii dramatice, in prezentarea unor mari companii europene de teatru.
</description>
<dc:date>2007-10-02T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item rdf:about="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/162">
<title>Spectacolul "Macbeth" al Companiei Theatre Du Sygne/ Euro - Japan Theatre Organization (Japonia). Festivalul Teatrelor Europene</title>
<link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/162</link>
<description>Spectacolul "Macbeth" al Companiei Theatre Du Sygne/ Euro - Japan Theatre Organization (Japonia). Festivalul Teatrelor Europene
Shakespeare, William
Spectacolul "Macbeth" al Companiei Theatre Du Sygne/ Euro - Japan Theatre Organization (Japonia). Festivalul Teatrelor Europene.&#13;
Scenariu: Seiya Tamura &#13;
Scenografia: Nobutaka Kotake&#13;
Coregrafia: Shuichi Yasukawa&#13;
Muzica: Kei Wada&#13;
Distributia: Yasuyoshi Hara, Atsuko Ogawa, Tadaaki Takemasa, Motonobu Hoshino, Mio Tanaka, Kouji Hosogai, Hideomi Shima, Haruo Sekiguchi, Gouki Ogawa, Yasuhiro Kawai, Yuriko Yamamoto.&#13;
&#13;
Trei vrajitoare se intalnesc cu Macbeth si Banquo pe drumul de intoarcere acasa, dupa ce au infrant o rascoala impotriva regelui Duncan. Vrajitoarele ii promit lui Macbeth ca el va deveni rege si ii spun lui Banquo ca fiii sai vor domni. Macbeth ii spune sotiei sale despre profetie si de retinerile sale in privinta uciderii regelui, insa ea il ridiculizeaza pana cand acesta trece la actiune. Fiul regelui, Malcolm, scapa si este invinuit pentru crima.&#13;
Macbeth este incoronat rege. Dar acum, temandu-se de profetia facuta in legatura cu Banquo, el trimite asasini pentru a-i ucide fiii. Banquo este ucis, dar fiul sau Fleance scapa. In acea seara, la cina, Macbeth vede stafia lui Banquo si reactioneaza cu groaza. Vrajitoarele ii spun ca este in siguranta intrucat "niciun barbat nascut din femeie" nu-l va ucide. Macduff il paraseste si impreuna cu Malcolm pun la cale o rascoala impotriva lui. Lady Macbeth, chinuita de remuscari, marturiseste in somn crima doctorului ei. Malcolm si Macduff strang o armata. Macbeth se infrunta cu Macduff in duel si, ingrozit sa auda ca Macduff s-a nascut prin cezariana "din pantecul mamei smuls inainte de vreme", se preda in fata mortii. El este decapitat si Malcolm devine rege.&#13;
Spectacol prezentat cu sprijinul The Agency for Cultural Affairs, Government of Japan.
Teatrul National "Radu Stanca" a prezentat in perioada 28 septembrie – 30 noiembrie Festivalul Teatrelor Europene. Evenimentul si-a propus sa aduca la Sibiu, pe durata a doua luni, unele dintre cele mai importante companii de teatru din Europa. In contextul Sibiu – Capitala Culturala Europeana, evenimentul a fost unul firesc si a subliniat inca o data rolul Sibiului de centru cultural important pe continentul european, dar si valoarea teatrului sibian in cadrul retelei teatrelor europene. Festivalul Teatrelor Europene a fost o intalnire artistica la cel mai inalt nivel, o intalnire intre culturi, intre generatii, intre actori, regizori, scenaristi, intre institutii de cultura, intre arta teatrala imbracand forme particulare, originale, si avand ca suport unic pilonul cultural european si publicul sibian. S-a dorit o sarbatoare a valorii si diversitatii in arta dramatica si totodata depasirea barierelor fizice pentru o manifestare culturala exceptionala. Prin aceasta, se incurajeaza mobilitatea artistilor si a productiilor notabile astfel incat publicul sa aiba acces la un repertoriu valoros, variat si inedit prin miezul, puternic influentat de spiritul local, care ii confera o identitate proprie fiecarei productii in parte. Festivalul Teatrelor Europene este o noua incercare de a ne autodepasi, de a expune noi idei si de a impartasi noi experiente pasionatilor de teatru. El incurajeaza dialogul dintre culturi si construirea de noi punti pentru o mai stransa colaborare intre institutiile culturale din comunitatea europeana. Festivalul Teatrelor Europene reuneste la Sibiu cateva dintre cele mai insemnate productii dramatice, in prezentarea unor mari companii europene de teatru.
</description>
<dc:date>2007-10-06T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item rdf:about="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/183">
<title>"Lysistrata" de Aristofan. Festivalul Teatrelor Europene</title>
<link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/183</link>
<description>"Lysistrata" de Aristofan. Festivalul Teatrelor Europene
Aristofan
Lysistrata de Aristofan, dramatizarea şi regia Michael Cacoyannis.                               Decorul si costumele: Yannis Metzikof&#13;
Muzica: Peter Link&#13;
Orchestratie si pian: Alkis Kollias&#13;
Lumini: Eleftheria Deko&#13;
Efecte si video: Yannis Mastoris&#13;
Asistent de regie: Yolanda Markopoulou&#13;
Asistent de decor si costume: Alexandra Siafkou&#13;
Asistent de lumini: Ilectra Perseli&#13;
Distributia: Maia Morgernstern, Vladimir Ivanov&#13;
&#13;
Atena, la apus, la poalele Acropolei. Lysistrata le-a chemat aici pe toate femeile din Grecia macinata de batalii, care ajung la intalnire cu intarziere ca sa afle despre ce este vorba. Ea le cere sprijinul pentru a termina razboiul: femeile trebuie sa faca un juramant care le obliga la abstinenta sexuala pana cand sotii lor, neputand ss-si satisfaca pornirile sexuale, vor imbratisa pacea.&#13;
Toate au jurat si se indreapta spre stanca sfanta de la Acropole unde femeile mai in varsta au luat deja pozitie. Sexul slab se revolta!&#13;
Societatea, bineinteles, este in fierbere si se opune unei astfel de actiuni. Provoulos, furios, ajunge la Atena si cere fonduri din trezoreria statului, care este sub protectoratul Lysistratei si a sustinatoarelor ei, dar fuge panicat cand femeile, mai ales cele in varsta tipa revoltate la el. Ele, totusi, trebuie sa-i infrunte pe luptatorii de varsta lor, cu figuri demne de mila, schimband replici cu motivul “Iti voi spune o poveste…”&#13;
Kinisias, primul barbat intors de pe campul de lupta, revine in stare de urgenta, cautandu-si tanara sotie, Mirini. Ea îi promite totul, urmand sfatul Lysistratei, foloseste numeroase scuze si, in cele din urma, il lasa in sudori reci, el devenind astfel o victima a propriei sale sorti. &#13;
In sfarşit, Lysistrata si eroinele Greciei gusta victoria. Acum ele vor sarbatori pacea cu sotii lor. Totusi, spectacolul va continua, dupa cum subliniaza Lysistrata, in dormitor pentru fiecare cuplu…
Teatrul National "Radu Stanca" a prezentat in perioada 28 septembrie – 30 noiembrie Festivalul Teatrelor Europene. Evenimentul si-a propus sa aduca la Sibiu, pe durata a doua luni, unele dintre cele mai importante companii de teatru din Europa. In contextul Sibiu – Capitala Culturala Europeana, evenimentul a fost unul firesc si a subliniat inca o data rolul Sibiului de centru cultural important pe continentul european, dar si valoarea teatrului sibian in cadrul retelei teatrelor europene.&#13;
&#13;
Festivalul Teatrelor Europene a fost o intalnire artistica la cel mai inalt nivel, o intalnire intre culturi, intre generatii, intre actori, regizori, scenaristi, intre institutii de cultura, intre arta teatrala imbracand forme particulare, originale, si avand ca suport unic pilonul cultural european si publicul sibian. S-a dorit o sarbatoare a valorii si diversitatii in arta dramatica si totodata depasirea barierelor fizice pentru o manifestare culturala exceptionala. Prin aceasta, se incurajeaza mobilitatea artistilor si a productiilor notabile astfel incat publicul sa aiba acces la un repertoriu valoros, variat si inedit prin miezul, puternic influentat de spiritul local, care ii confera o identitate proprie fiecarei productii in parte.&#13;
&#13;
Festivalul Teatrelor Europene este o noua incercare de a ne autodepasi, de a expune noi idei si de a impartasi noi experiente pasionatilor de teatru. El incurajeaza dialogul dintre culturi si construirea de noi punti pentru o mai stransa colaborare intre institutiile culturale din comunitatea europeana.&#13;
&#13;
Festivalul Teatrelor Europene reuneste la Sibiu cateva dintre cele mai insemnate productii dramatice, in prezentarea unor mari companii europene de teatru.
</description>
<dc:date>2007-10-13T00:00:00Z</dc:date>
</item>
<item rdf:about="http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/184">
<title>"Suferintele tanarului Werther" după J. W. Goethe. Festivalul Teatrelor Europene</title>
<link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/184</link>
<description>"Suferintele tanarului Werther" după J. W. Goethe. Festivalul Teatrelor Europene
Goethe, Johann Wolfgang von
"Suferintele tanarului Werther" dupa J. W. Goethe, regia Florian Friedler - Shauspielfrankfurt (Frankfurt). Festivalul Teatrelor Europene&#13;
Scenariul: Sibylle Baschung&#13;
Decorul: Annette Riedel, Natascha von Steiger&#13;
Costumele: Isabel Robson&#13;
Video: Isabel Robson&#13;
Muzica: PC Christensen, Nils Tegen&#13;
Distribuţia: Daniel Christensen, Mathias Max Herrmann, Ruth Marie Kröger&#13;
&#13;
Tanarul regizor Florian Fiedler are un stil ametitor de a face teatru. Abordeaza marile capodopere clasice ca si cand nu ar fi fost schimbate de istorie. Fiedler nu interpreteaza nimic, el vrea doar să joace... Acest fapt nu este inovativ, nu reprezinta inventarea unui nou limbaj teatral, ci mai degraba aminteste de una dintre radacinile teatrului, placerea vesnicei schimbari. Daca acest teatru urmareste o placere, aceasta este aceea de a scoate totul din toti si toate. In viziunea lui Fiedler, Lotte, Werther si Albert sunt o banda de chitaristi galagiosi intr-un zgomot infinit fara sens, dornici de viata. Acest lucru este mai putin naiv decat arata, este un teatru care naste o placere copilareasca... (Frankfurter Rundschau); Scenariul: Sibylle Baschung&#13;
Decorul: Annette Riedel, Natascha von Steiger&#13;
Costumele: Isabel Robson&#13;
Video: Isabel Robson&#13;
Muzica: PC Christensen, Nils Tegen&#13;
Distribuţia: Daniel Christensen, Mathias Max Herrmann, Ruth Marie Kröger&#13;
&#13;
Tânărul regizor Florian Fiedler are un stil ameţitor de a face teatru. Abordează marile capodopere clasice ca şi când nu ar fi fost schimbate de istorie. Fiedler nu interpretează nimic, el vrea doar să joace... Acest fapt nu este inovativ, nu reprezintă inventarea unui nou limbaj teatral, ci mai degrabă aminteşte de una dintre rădăcinile teatrului, plăcerea veşnicei schimbări. Dacă acest teatru urmăreşte o plăcere, aceasta este aceea de a scoate totul din toţi şi toate. În viziunea lui Fiedler, Lotte, Werther şi Albert sunt o bandă de chitarişti gălăgioşi într-un zgomot infinit fără sens, dornici de viaţă. Acest lucru este mai putin naiv decât arată, este un teatru care naşte o plăcere copilarească... (Frankfurter Rundschau)
Teatrul National "Radu Stanca" a prezentat in perioada 28 septembrie – 30 noiembrie Festivalul Teatrelor Europene. Evenimentul si-a propus sa aduca la Sibiu, pe durata a doua luni, unele dintre cele mai importante companii de teatru din Europa. In contextul Sibiu – Capitala Culturala Europeana, evenimentul a fost unul firesc si a subliniat inca o data rolul Sibiului de centru cultural important pe continentul european, dar si valoarea teatrului sibian in cadrul retelei teatrelor europene. Festivalul Teatrelor Europene a fost o intalnire artistica la cel mai inalt nivel, o intalnire intre culturi, intre generatii, intre actori, regizori, scenaristi, intre institutii de cultura, intre arta teatrala imbracand forme particulare, originale, si avand ca suport unic pilonul cultural european si publicul sibian. S-a dorit o sarbatoare a valorii si diversitatii in arta dramatica si totodata depasirea barierelor fizice pentru o manifestare culturala exceptionala. Prin aceasta, se incurajeaza mobilitatea artistilor si a productiilor notabile astfel incat publicul sa aiba acces la un repertoriu valoros, variat si inedit prin miezul, puternic influentat de spiritul local, care ii confera o identitate proprie fiecarei productii in parte. Festivalul Teatrelor Europene este o noua incercare de a ne autodepasi, de a expune noi idei si de a impartasi noi experiente pasionatilor de teatru. El incurajeaza dialogul dintre culturi si construirea de noi punti pentru o mai stransa colaborare intre institutiile culturale din comunitatea europeana. Festivalul Teatrelor Europene reuneste la Sibiu cateva dintre cele mai insemnate productii dramatice, in prezentarea unor mari companii europene de teatru.
</description>
<dc:date>2007-10-15T00:00:00Z</dc:date>
</item>
</rdf:RDF>
