Sibiu - 2007-01 JanuaryJanuary eventshttp://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/1312024-03-28T08:53:04Z2024-03-28T08:53:04ZBalul (dupa o idee a Theatre du Compagnol)http://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/322020-02-19T07:20:07Z2007-01-19T00:00:00ZBalul (dupa o idee a Theatre du Compagnol)
Punctul de pornire al proiectului este principiul unei productii din repertoriul companiei "Theatre du Compagnol", prelucrata mai tarziu de catre Ettore Scola in filmul "Le Bal". In acest spectacol, istoria Romaniei intre anii 1920 si 2000, este povestita sugestiv doar prin intermediul muzicii si al dansului, depasindu-se bariera lingvistica, intr-o estetica apropiata filmului mut.
Telul spectacolului este urmarirea sintetica a felului in care a evoluat mentalitatea si modul de viata - ale omenirii in genere si ale poporului roman in special - in ultimii 80 de ani ai secolului al douazecilea. Sala de bal este locul in care se vor derula ultimele opt decenii ale istoriei romanesti, reprezentate scenic printr-o serie de drame private, povesti care au insa si calitatea de a fi exponentiale pentru societatea si timpul in care au ele loc.
Decorul: Helmut Sturmer
Costumele: Maria Miu
Coregrafia: Carmen Cotofana
Muzica originala: Vasile Sirli
Distributia: Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Ofelia Popii, Florentina Tilea, Codruta Vasiu, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Horia Nicoara, Adrian Neacsu, Catalin Patru, Viorel Rata, Pali Vecsei
Gest-miscare-dans.
Istoria condensata, nu explicitata, in particule de miscare conflictuala.
In Balul se tace. Romania trecuta si Romania prezenta se intilnesc la intersecţia gesturilor care au asfaltat istoria.
De ce privilegiezi intr-un spectacol o anumita formula discursiva? Pentru ca prin ea ajungi mai usor la esenta spatiului si timpului desemnate. Balul este spectacolul Romaniei turnate in corpul mare-istoria colectiva-si corpul mic-individul.
Istoria e initiata de gesturi exemplare, de miscari radicale, de pendularea continua intre aberatii si necesitati. Balul este sinteza acestor forte motrice.
Scenariul pentru Balul a fost conceput ca o fotorama cu specific romanesc, ca o instalatie de evenimente istorice care se umanizeaza prin miscare si dans.
Cuvintul manipuleaza istoria. Gestul ii reveleaza tensiunile de adincime, culoarele subterane pe care cuvintul, de multe ori, le deformeaza. Ce spun presedintii tembelizati de halucinogena autoritate a discursului mincinos? Cit din ce spun e adevarat? Cit progres rau e in comunismul la inceput "dulce", in comunismul soft care a toropit mintile? Si ce e in spatele invelisurilor de silabe glazurate care nu comunica decit ipocrizie? Cita alienare este, de fapt, in cuvintul politic? Balul transeaza istora in gesturi turbulente, violente, casnice, cotidiene, copilaresti, crude. Balul nu inlocuieste cuvintul prin miscare, ci e construit structural pe dinamica dramatica a miscarii complementare fluxului istoric.
Balul concentreaza Romania in corpuri care se deplaseaza inainte si inapoi. Corpuri-pluta peste istorie. Din anii 2000 in anii 20, Romania in miscare imprumuta carnea tranzitiilor, osatura deciziilor emblematice. Cum ar fi fost daca n-ar fi fost?
Istoria e cinica. E o macromiscare concertata, impartita in micromiscari ale destinului. Balul incepe cind gestul detoneaza istoria. Mult dupa ce cuvintele mari s-au spus. (Mihaela Michailov)
2007-01-19T00:00:00ZCarnavalul Lolelor (Urzelnlaufen) : Balul Lolelorhttp://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/152020-02-19T07:21:10Z2007-01-27T00:00:00ZCarnavalul Lolelor (Urzelnlaufen) : Balul Lolelor
Pe scena din Piata Mare are loc un spectacol extraordinar al Lolelor, iar Ansamblul de dansuri al Forumului German Sibiu incanta publicul cu dansuri traditionale sasesti. Cei prezenti se pot incalzi cu vin fiert si produse de patiserie traditionale germane.
Obiceiul ''lolelor'' (Urzelnlaufen), atestat din secolul al XVII-lea si originar din orasul Agnita, a disparut odata cu emigrarea masiva a sasilor transilvaneni din Romania. Acest obicei, initial sasesc, inglobeaza traditii ale breslelor din Evul Mediu, prezinta mestesugurile traditionale, simbolizeaza alungarea iernii si marcheaza, intr-un context umoristic rafinat, trecerea intr-un nou an. Proiectul tinteste revitalizarea carnavalului, adaugarea unui suflu contemporan si asigurarea conditiilor necesare perpetuarii lui de catre etniile conlocuitoare din regiune.
Personajele traditionale din Parada Lolelor sunt reconstituite fidel, asezarea facandu-se dupa rangul breslelor si dansurile pe care le performeaza, prescrise cu strictete de traditie. Defilarea celor aproximativ 100 de personaje mascate se va face pe strazile orasului. In traseul lor, lolele atrag publicul intr-un dans traditional, iar participantii primesc drept recompensa cate o gogoasa.
2007-01-27T00:00:00ZCarnavalul Lolelor (Urzelnlaufen) : Parada Lolelorhttp://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/142020-02-19T07:20:45Z2007-01-27T00:00:00ZCarnavalul Lolelor (Urzelnlaufen) : Parada Lolelor
Pe strazile Sibiului trece alaiul traditional al Lolelor intr-o zarva de pocnete de bici, clopote, muzica traditionala si intr-o aroma de gogosi traditionale.
Obiceiul ''lolelor'' (Urzelnlaufen), atestat din secolul al XVII-lea si originar din orasul Agnita, a disparut odata cu emigrarea masiva a sasilor transilvaneni din Romania. Acest obicei, initial sasesc, inglobeaza traditii ale breslelor din Evul Mediu, prezinta mestesugurile traditionale, simbolizeaza alungarea iernii si marcheaza, intr-un context umoristic rafinat, trecerea intr-un nou an. Proiectul tinteste revitalizarea carnavalului, adaugarea unui suflu contemporan si asigurarea conditiilor necesare perpetuarii lui de catre etniile conlocuitoare din regiune.
Personajele traditionale din Parada Lolelor sunt reconstituite fidel, asezarea facandu-se dupa rangul breslelor si dansurile pe care le performeaza, prescrise cu strictete de traditie. Defilarea celor aproximativ 100 de personaje mascate se va face pe strazile orasului. In traseul lor, lolele atrag publicul intr-un dans traditional, iar participantii primesc drept recompensa cate o gogoasa.
2007-01-27T00:00:00ZPescarusulCehov, Anton Pavlovici (autor)http://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/182020-02-19T07:21:50Z2007-01-12T00:00:00ZPescarusul
Cehov, Anton Pavlovici (autor)
Andrei Serban, primul regizor roman care a montat la Metropolitan Opera, la Comedia Franceza, la Opera din Viena si la Covent Garden, a realizat la Sibiu spectacolul ''Pescăruşul'' de A. P. Cehov.
Costume - Maria Miu
Distributie - Maia Morgenstern/Mariana Presecan, Tudor Aaron Istodor/Adrian Neacsu, Marian Ralea/Gelu Potzolli, Andreea Bibiri/ Cristina Flutur, Ovidiu Mot/Dan Glasu, Cristina Stoleriu/Florentina Tilea, Diana Fufezan/Raluca Iani/Ofelia Popii, Adrian Matioc, Cornel Raileanu/Doru Presecan, Serban Pavlu/Viorel Rata/Pali Vecsei.
2007-01-12T00:00:00Z