<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0">
  <channel>
    <title>DSpace Collection: https://editura.ulbsibiu.ro/</title>
    <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3981</link>
    <description>https://editura.ulbsibiu.ro/</description>
    <pubDate>Sat, 04 Apr 2026 10:33:39 GMT</pubDate>
    <dc:date>2026-04-04T10:33:39Z</dc:date>
    <image>
      <title>DSpace Collection: https://editura.ulbsibiu.ro/</title>
      <url>http://localhost:8080/jspui/retrieve/1c899d55-5c54-4120-b6fe-ea0269368571/logo-editura-ulbs-strans.png</url>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3981</link>
    </image>
    <item>
      <title>Culese din rural</title>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3984</link>
      <description>Title: Culese din rural
Authors: Felseghi, Alexandra; Lăutaru, Andrada; Coșa, Bogdan; Dumitrescu, Florin; Amarinei, Maria; Gheorghiu, Vlad
Editors: Cosma, Valer Simion; Emanuel, Mondoc
Abstract: Cuprins: Mulțumiri * Introducere (Valer Simion Cosma, Emanuel Modoc) * „Tu când te măriți?” Perspective ale femeilor asupra căsătoriei și vieții de familie în lumea rurală (Maria Amarinei) *  Maria din Marin sau despre ce vorbim atunci când vorbim despre viața oamenilor de la țară (Bogdan Coșa) * Merem la piață! o etnografie a agropiețelor din Bistrița și Năsăud (Florin Dumitrescu) * Locul în care berzele nu mai aduc copii (Alexandra Felseghi) * Pământului bun puțină apă îi trebuie (Vlad Gheorghiu) * Cea mai grea boală a bătrâneții e singurătatea (Andrada Lăutaru) * Autorii *** Colecția Studii Rurale***&#xD;
Dincolo de politicile socio-culturale care au străbătut ultimele două secole, ruralul poate fi perceput ca un spațiu prin excelență local, regional, cu ajutorul căruia o cultură semi-periferică precum cea românească se poate defini în afara preconcepțiilor referitoare la adaptarea sa mimetică după modele vestice. Aportul literaturii rurale, de pildă, sistematic neglijat sau subestimat în istoriografia literară românească, a fost esențial în configurarea modernității autohtone. Contribuția ruralismului a fost, însă, minimalizată în discursul cultural românesc, creându-se o proiecție paralelă ideii de modernitate și de modernizare (cel mai des echivalate cu spațiul urban și cu ethosul intelectual citadin, „manierat”, „civilizat”, „burghez” etc.). În realitate, ruralul reprezintă o parte integrantă a dezvoltării și consolidării culturii românești. Angrenată în ceea ce se poate numi o „dezvoltare combinată și inegală”, ruralitatea, departe de a fi alternativă la modernitate, reprezintă mai degrabă o componentă a ei, a unei modernități singulare, însă eminamente asimetrice. Rolul cultural al ruralului a fost, dintotdeauna, cel de a instanția o plajă diversă și nuanțată de reacții la provocările și inegalitățile inerente modernizării.
Description: Cosma, Valer Simion (ed.), Emanuela Mondoc (ed.). Culese din rural (texte de Texte scrise de Maria Amarinei, Bogdan Coșa, Florin Dumitrescu, Alexandra Felseghi, Vlad Gheorghiu, Andrada Lăutaru Fotografii de Herve Bossy, Patricia Marina Toma și Vlad Bragă). Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022, 207 pagini cu ilustrații. Colecția Studii Rurale</description>
      <pubDate>Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3984</guid>
      <dc:date>2022-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Locuri ale memoriei. Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial</title>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3983</link>
      <description>Title: Locuri ale memoriei. Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial
Authors: Rusu, Mihai S.
Abstract: Denumirile de străzi, plăcile memoriale și monumentele publice sunt „locuri ale memoriei” care definesc o geografie politică a comemorării. Cine sunt personalitățile, evenimentele istorice și valorile politice după care sunt botezate străzile și care sunt figurile alese pentru a fi imortalizate în piatră sau bronz reflectă modul în care o comunitate alege să își cultive propriul trecut. Cartea de față examinează dintr-o perspectivă interdisciplinară etosul ideologic reflectat în artefactele materiale (busturi, statui, monumente) și nominale (nomenclatorul urban) care alcătuiesc peisajul memorial al Sibiului. Situată la intersecția dintre istoria politică, geografia culturală si sociologia memoriei, lucrarea îmbină analizele documentare cu cele statistice pentru a evidenția, în perspectivă istorică, politicile memoriei așa cum a fost aceasta spațializată într-un „oraș memorial” precum este Sibiul. ***** Cuprins: Lista tabelelor * Lista figurilor * Introducere: Orașul memorial * Partea I: Teorie și metodă * Semiotica arenelor memoriale: politicile simbolice ale spațiului * Coordonate metodologice: abordare, date metode * Identificări sociale, orientări politice, date socio-demografice * Atitudini față de Sibiu * Mândrie colectivă și identificări socio-spațiale * Valori politice și orientări ideologice * Date socio-demografice * Partea a II-a: Toponimie * Toponimie stradală * Comunismul și schimbarea de regim din 1989 * Străzi denumite după personalități comuniste * Denumiri stradale cu conotații comuniste * Evenimentele din decembrie 1989 * Redenumirea B-dului G-ral Vasile Milea * Moștenirea național-comunismului: Str. Nicolae Bălcescu * Germanitatea Sibiului * Patrimoniul material și moștenirea simbolică a orașului * Revenirea la vechile denumiri săsești * Denumiri stradale afișate în plăcuțe bilingve* Stradă din Sibiu numită după Klaus Iohannis * Denumiri numerice * Toponimie instituțională * Toponimia instituțiilor culturale * Centrul Cultural „Ion Besoiu” * Toponimia instituțiilor educaționale * Școala Gimnazială „Radu Selejan” * Colegiul Național „Octavian Goga” * Politicile municipale ale toponimiei urbane * Politicile consultaționale și decizionale * Decidenții (re)denumirilor stradale * Autoritarism toponimic * Anvergura consultării publice * Politicile de gen ale toponimiei stradale * Redenumirea unor străzi cu nume de femei * Neotoponimie cu nume de femei * Merite istorice ale genurilor reflectate în toponimia actuală * Neoliberalism și comodificare toponimică * Dreptul toponimic al companiilor * Vânzarea denumirii Stadionului Municipal * Dezvoltarea comunitară și toponimie urbană * Habermann Markt * Gușterland * Partea a III-a: Monumente * Politicile monumentale ale memoriei * Statuia lui Samuel von Brukenthal * Bustul lui Avram Iancu * Concluzii: Orașul memoriei critice * Bibliografie (p. 343-375) * Anexe * Registrul istoric complet al denumirilor străzilor din Hermannstadt/Sibiu * Plăci comemorative amplasate în Sibiu * Instrument de cercetare - Chestionarul * Indice nominal și tematic (p. 451-460).
Description: Rusu, Mihai S. Locuri ale memoriei. Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial. Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga”, 2022, 460 p.</description>
      <pubDate>Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3983</guid>
      <dc:date>2022-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Molitve, cetanii și afurisenii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII-XIX)</title>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3982</link>
      <description>Title: Molitve, cetanii și afurisenii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII-XIX)
Authors: Cosma, Simion Valer
Abstract: Rolul preotului în lumea ţărănească, conform materialelor inventariate în această lucrare, ţine mai mult de uşurarea vieţii celor păstoriţi, de protejarea prin ritualuri şi rugăciuni în faţa diferitelor necazuri, sau de soluţionarea unor probleme ce ţin de viaţa cotidiană, şi mult mai puţin de ideea desăvârşirii în vederea mântuirii. Religiozitatea ţărănească este caracterizată de pragmatism. Oamenii utilizează toate mijloacele pe care le au la îndemână pentru a-şi rezolva problemele, trecând de multe ori conştient graniţa înspre practici ilicite, cum e cazul postirii pentru duşmani sau a plătirii de liturghii pentru aceștia. Puterea atribuită preotului, în virtutea succesiunii apostolice, de a lega şi dezlega, este valorificată din plin la nivelul lumii ţărăneşti, fie că e vorba de solicitarea unor rugăciuni pentru desfacerea vrăjilor, dezlegarea de blesteme sau alungarea dracilor, fie că e vorba de dezlegarea şi uşurarea căii spre rai a celui decedat. Toate acestea se pot obţine contra cost, mila şi pomana având o funcţionalitate profund magică. ***** Cuprins: Predoslovie * Introducere * Partea I: Capitolul 1. „Lupta clerului cu mentalitățile satului” * Paradigma Popa Tanda în istoriografia ecleziastică românească * Inerție și înnoire în istoriografia vieții religioase * De la preotul țăran la preotul intelectual * Capitolul 2. Preoţia în tradiţia iudeo-creştină * 1. Preoţia vetero-testamentară * Coordonatele preoţiei iudaice * Viziunea preoţească asupra lumii şi ritualurile preoţeşti * 2. Preoţia în creştinism * Apariţia şi dezvoltarea preoţiei în creştinism. Perioada apostolică * Episcopi, prezbiteri şi diaconi * Slujirea bisericească şi organizarea comunităţilor creştine în primele secole * Chestiunea harismelor şi a darurilor Duhului Sfânt * Profetizarea şi divinaţia * Vorbirea în limbi * Vindecare interioară şi exterioară * Darurile şi virtuţile * Dezvoltarea vieții liturgice * „Desăvârşirea” ierarhiei bisericeşti şi a funcţiei sacerdotale. Perioada patristică * Reglementarea funcţiei sacerdotale * Capitolul 3. Magie și religie în context liturgic în lumea țărănească a românilor ardeleni din secolul al XIX-lea * Clerul și viața religioasă în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea * Preotul ca intermediar al sacrului și dimensiunea populară a vieții rituale * Capitolul 4. Preotul, tămăduirea și cartea * Despre boală și vindecare în tradiția creștină și în cultura ţărănească * Cum vindecă preotul? * Capitolul 5. Preotul și riturile de trecere * Botezul * Înmormântarea * Preotul, Vămile Văzduhului şi Judecata de apoi * Protejarea celor vii de mort: strigoii şi sinucigaşii * Capitolul 6. Mitologie populară, viață liturgică și învățături bisericești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea * Partea a II-a. Studii de caz: Capitolul 1. „Minunatul meșteșug” al Păscăliei. Bibliomanția și Sistemul de Calcul al Cronologiei Răsăritene în Transilvania (secolele XVIII-XIX) * Păscălie, Păscălier, Păscălit. Despre terminologie * Vicarul Ioan Halmaghi și Păscălia * Mâna lui Damaschin și calculul calendarului în cronologia răsăriteană * Capitolul 2. Preotul ca folclorist. De la combaterea superstițiilor la culegerea folclorului * Românii și procesele de vrăjitorie din Transilvania (secolele XVI-XVIII) * Începuturile folcloristicii româneşti în Transilvania * Simion Florea Marian: folclorul şi identitatea naţională * Capitolul 3. Folosirea rugăciunilor Sfântului Vasile cel Mare în Transilvania, la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea * Preotul * Însemnările * Rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare și alte slujbe bisericești * Concluzii * Note * Bibliografie
Description: Cosma, Simion Valer. Molitve, cetanii și afurisenii : Preotul în lumea țărănescă a românilor ardeleni (sec. XVIII-XIX) . Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; Cluj-Napoca, Editura Mega, 388 p. *** Colecția Studii Rurale</description>
      <pubDate>Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3982</guid>
      <dc:date>2024-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
  </channel>
</rss>

