<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0">
  <channel>
    <title>DSpace Collection:</title>
    <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3873</link>
    <description />
    <pubDate>Sat, 18 Apr 2026 08:13:25 GMT</pubDate>
    <dc:date>2026-04-18T08:13:25Z</dc:date>
    <item>
      <title>Pentru o nouă cultură critică românească</title>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3966</link>
      <description>Title: Pentru o nouă cultură critică românească
Authors: Goldiș, Alex; Moraru, Christian; Terian, Andrei; Baghiu, Ștefan; Bâlici, Mihnea; Borza, Cosmin; Chiorean, Maria; Dumitru, Teodora; Gârdan, Daiana; Iovănel, Mihai; Mironescu, Andreea; Mironescu, Doris; Popa, Bogdan; Stan, Adriana; Stan, Adriana
Editors: Goldiș, Alex (editor); Moraru, Christian (editor); Terian, Andrei (editor)
Abstract: Această carte e prima pe care ITC o editează în limba română. Datorită subiectului, editorii au decis ca ea să fie mai întâi pusă la dispoziția cititorilor și cititoarelor din România, deși nici precedentele nu erau doar pentru „export”, ca dovadă impactul lor „intern”. Contăm și de această dată pe un asemenea ecou, cu atât mai mult cu cât acest volum se adresează deopotrivă specialiștilor și unui public mai vast, tratând, în plus, o situație, în principal, românească. Unul dintre scopurile proiectului ITC este o acțiune culturală fundamentată teoretic care nu exclude, ci, dimpotrivă, reclamă participarea într-un spațiu comunitar mai larg al criticului și asumarea de către acesta sau aceasta a rolului de figură publică angajată prin practica critică propriu zisă, prin felul în care ea reînscrie operele, împreună cu autorii și autoarele lor, în lumea concretă din care provin. Pentru că nu urmărim aici doar un progres în metodologie, ci și o revoluție în conceptele de cultură și de politic din spatele metodologicului, unul pe care îl vrem mult mai rezonant la inscripția socioeconomică și textura identitar-materială a esteticului. Pledăm atât pentru o nouă calitate în critică și în discursul public, cât și pentru o definiție „academică”, cu adevărat modernă, a acestei calități și a locurilor și formelor în care ea este obținută și măsurată, deși tipul de critică pe care îl avem în vedere angajează o lume dincolo de proverbialele ivory towers.&#xD;
Cuprins: Prefață * O critică românească pentru mileniul trei: introducere la o carte manifest. (Alex Goldiș, Christian Moraru și Andrei Terian) *  Partea întâi - Tradiție, instituții și critica la prezent * 1. Consensul „liberal”: critică, sistem și politică după Al Doilea Război Mondial. (Adriana Stan) * 2. Un sistem perfect: oameni, instituții și oameni-instituții în cultura critică românească actuală. (Andrei Terian) * 3. Welcome to Zombieland! Trecutul (in)utilizabil al criticii literare românești (Teodora Dumitru) *  4. Critica academică românească: de la bgatelizare la simulacru (Cosmin Borza) * 5. Clout, reach &amp; echo chambers: capitalismul de platformă și radicalismul criticii literare (Ștefan Baghiu) * Partea a doua - Disciplinaritate, metodologie, forme critice * 6. „Cancerul semnificațiilor”: fobia metodei în critica românească postbelică (Alex Goldiș) * 7. De ce o critică literară comparată? (Daiana Gârdan) * 8. Către un materialism cultural: estetism și masculinism în cultura critică românească (Andreea Mironescu și Doris Mironescu) * 9. Genul și queer-ul în România: schiță pentru un nou program critic (Bogdan Popa) * 10. Unde sunt disability studies? (Maria Chiorean) *  Partea a treia - Politică, generație, comunitate * 11. Literatură, critică și ideologie în România postdouămiistă (Mihai Iovănel) * 12. Corectitudinea politică între realitate și fetiș: un dialog (I) (Mihai Iovănel și Christian Moraru) * 13. Două culturi critice: un dialog (II) (Mihai Iovănel și Christian Moraru) *14. După „autoritate”: critica în democrație și democrația în critică (Christian Moraru) * 15. Comunitatea critică și critica în comunitate sau ce fel de societate trebuie să construiască studiile literare (Doris Mironescu) * 16. Șaizecismul călător și comunitatea critică internațională: despre „exportul” culturii critice din România (Mihnea Bâlici) * Coda: Încotro? Reconstrucția sistemului critic românesc (Ștefan Baghiu, Mihnea Bâlici, Cosmin Borza, Maria Chiorean, Teodora Dumitru, Daiana Gârdan, Alex Goldiș, Mihai Iovănel, Andreea Mironescu, Doris Mironescu, Christian Moraru, Bogdan Popa, Adriana  Stan, Andrei Terian) *  Bibliografie * Index * Despre editori și colaboratorii la acest volum * Book Summary and Essay Abstracts * Contents
Description: Goldiș, Alex (ed.); Moraru Christian (ed.); Terian, Andrei (ed.). Pentru o nouă cultură critică românească. Cluj-Napoca, Editura Tact, 2024, 536 p. (ISBN 978-606-9039-33-5).</description>
      <pubDate>Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3966</guid>
      <dc:date>2024-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Rețele avangardiste, afilieri multiple</title>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3878</link>
      <description>Title: Rețele avangardiste, afilieri multiple
Authors: Balázs, Imre József
Abstract: Cuprins: Șase etape metaavangardiste * Hibridități textuale și materiale în operele lui Urmuz * Note despre prezența dadaismului în literatura maghiară * În drum spre utopiile suprarealiste non-oedipiene: interferențe freudo-marxiste * Două poeme: Geo Bogza, Gherasim Luca și revolta preocupărilor private și sociale * Anii ’30 și avangarda maghiară? spre un Lebenskunstwerk sintetizant * Claude Serbanne, nod al rețelelor de comunicare suprarealiste * Suprarealism textual și vizual în opera lui Marcel Jean * Viziunea colaboratorilor români și maghiari despre Expoziția Internațională a Suprarealismului din 1974 * Umbre sinistre în Malombra * Suprarealiștii revoluționari, Cobra și rețelele avangardiste din Europa Centrală și de Est * Trei episoade: Virgil Teodorescu și câteva interferențe culturale româno-maghiare * Apolodor și Zebegény: Despre cărțile pentru copii de Gellu Naum și traducerile acestora în maghiară * Suprarealism și postsuprarealism în revista nord-americană Arkánum * Istorii paralele, cu intersectări: Istoriile Echinoxului * Neoavangarda în receptarea generațiilor Forrás * Spre o metaistorie a avangardelor din Europa Centrală și de Est (Emanuel Modoc, Internaționala periferiilor) * Pădure, femei, avangardă (Földes Györgyi despre scriitpare avangardiste  //          Balázs Imre József, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, publică acum o substanţială culegere de studii şi eseuri critice scrise în ultimii ani direct în limba română. Sunt incursiuni semnificative în acelaşi spaţiu istorico-literar, maghiar şi românesc, extinse spre mişcările novatoare din spaţiul european mai larg. De la Urmuz şi ecourile dadaiste în literatura maghiară, la Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu şi la studiul unor interferenţe avangardiste româno-maghiare privite în relaţie cu reţelele avangardiste din Europa Centrală şi de Est, noua carte confirmă calităţile unui cercetător de prim-plan al acestei tematici. O lectură incitantă şi proaspătă, cu popasuri analitice revelatoare pentru cititorul de azi al „avangardei istorice”. Ion Pop
Description: Balázs, Imre József. Rețele avangardiste, afilieri multiple. București, Editura Editura Tracus Arte, 2023, 238 p. // Balázs, Imre József. Rețele avangardiste, afilieri multiple (Avant-garde Networks, Multiple Affiliations). Bucharest: Tracus Arte, 2023. 238 p.</description>
      <pubDate>Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3878</guid>
      <dc:date>2023-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
    <item>
      <title>Thermosofia și alte muze. 6 studii despre Maiorescu, Eminescu, Lovinescu și modelele lor din științe și filosofie</title>
      <link>http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3877</link>
      <description>Title: Thermosofia și alte muze. 6 studii despre Maiorescu, Eminescu, Lovinescu și modelele lor din științe și filosofie
Authors: Dumitru, Teodora
Abstract: Cuprins: Introducere: De la tele la thermo &amp; Co. * I. Despre originile scientist-mecaniciste ale primei teorii a poeziei din istoria literaturii române. Influența lui Schopenhauer și Herbart asupra lui Titu Maiorescu * II. Geniul ca fenomen în ordinea naturii vs. geniul ca miracol. Evoluția de la o explicație raționalistă de secol XIX la una iraționalistă de secol XX * III. Geniul la Eminescu și geniul lui Eminescu. Problemă cosmologică și afacere național(ist)ă * IV. Eminescu-thermosof sau cum intră știința în poezie * V. Poezia energiei scăzute. O lectură (peri)termodinamică a interpretării lui G. Bacovia via E. Lovinescu * VI. De la poezia „caldă” la poezie „rece”: ipoteze pentru substituția inimii cu creierul în teorii ale poeziei de la romantism la modernism. O coda speculativă * Concluzii: Thermosofia – secvențe din teatrul apropierii literelor de științe * Note * Bibliografie // Volumul conține șase eseuri care explorează relația dintre literatură și critica literară, pe de o parte, și științe și/ sau filosofie, pe de altă parte, într-un interval ce acoperă secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Opere ale lui Titu Maiorescu, M. Eminescu și E. Lovinescu sunt teritorii exemplare pentru sesizarea modului în care are loc dialogul dintre arte (litere) și discipline ale cunoașterii (științe, filosofie).&#xD;
&#xD;
Conceptul central expus în titlul cărții – thermosofia – este o creație ad hoc la care autoarea ajunge tratând despre influența termodinamicii asupra poeziei lui Eminescu. Când trece granițele științei și intră în sfera artelor ori a speculației filosofice, termodinamica se poate spune că devine o thermosofie; simetric, când se lasă condusă de principiile termodinamicii, filosofia devine o thermo-știință și totodată o thermofilie. Sunt jocuri de cuvinte, nu etichete nenegociabile.&#xD;
&#xD;
Termodinamica este, așadar, un reper dominant al cărții; trei dintre cele șase capitole tratează despre influența termodinamicii asupra rețetelor criticii și poeziei romantice și postromantice. Dar nu este unicul reper; îl precedă alte „muze” cu impact în filosofia artei, în estetică, în teoria literară, cum sunt mecanica newtoniană, teoria minții a lui John Locke, încercările lui J.F. Herbart de scientizare a psihologiei, varii concepții cosmogonice și astrofizice. Iar moralele cumulate ale studiilor (capitolelor) din Thermosofia duc la concluzia că – măcar în spațiul românesc – a fost extrem de dificil, dacă nu imposibil, să se vorbească plauzibil despre poezie (și despre critica/ teoria ei) ignorând orizontul științific al epocii. Maiorescu și Lovinescu nu procedează altfel, deși tot ei sunt cunoscuți în spațiul românesc drept artizanii și/ sau custozii teoriei „autonomiei esteticului”, frecvent interpretată drept legitimă separare a teritoriilor și regulilor de funcționare ale artei în raport cu orice alt domeniu.
Description: Dumitru, Teodora. Thermosofia și alte muze. 6 studii despre Maiorescu, Eminescu, Lovinescu și modelele lor din științe și filosofie. Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2024, 335 p. // Dumitru, Teodora. Thermosophy and Other Muses: Six Studies on Maiorescu, Eminescu, Lovinescu, and Their Scientific and Philosophical Models. Sibiu: Lucian Blaga University of Sibiu Press, 2024. 335 p.&#xD;
https://editura.ulbsibiu.ro/carti/thermosofia-si-alte-muze/</description>
      <pubDate>Mon, 01 Jan 2024 00:00:00 GMT</pubDate>
      <guid isPermaLink="false">http://digital-library.ulbsibiu.ro:8080/jspui/handle/123456789/3877</guid>
      <dc:date>2024-01-01T00:00:00Z</dc:date>
    </item>
  </channel>
</rss>

